Industria a incetinit anul trecut mult mai mult decat consumul

Economia si-a incetinit substantial ritmul de crestere in 2005, fara a scapa insa de dezechilibrul dintre cererea de consum din ce in ce mai robusta si productia industriala care de-abia s-a tarat de la o luna la alta.

Discrepanta a facut ca FMI sa-i puna toamna trecuta diagnosticul de “supraincalzire”, iar dinamica mai lenta a consumului – 8,5% fata de 10,3% in 2004 – nu a rezolvat problema in conditiile in care contributia industriei la PIB a crescut cu numai 2,5% fata de 6,5% in anul 2004.

“Productia este in continuare in suferinta, asa incat nu putem vorbi de o ”racire” a economiei atat timp cat decalajul fata de consum nu este recuperat”, comenteaza Radu Craciun, analistul-sef al ABN Amro.

Totusi, incetinirea consumului – complet surprinzatoare in ultimul trimestru din 2005 – da un respiro bancii centrale in lupta cu inflatia.

“A lasa economia sa creasca foarte repede, pe seama consumului, inseamna sa scapi inflatia din mana. PIB ajunsese in 2004 sa creasca peste nivelul potential negenerator de inflatie, asa incat incetinirea consumului este o veste buna”, spune Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management.

El crede ca tendinta de incetinire a consumului va continua in 2006 pana la ritmuri de 6-7%, ceea ce se va reflecta in mentinerea unei cresteri relativ lente a PIB, pe care o estimeaza la 4,5%. Compensarea ar putea veni insa de pe urma investitiilor, care si-au accelerat cresterea la 13% fata de 10,1% in anul 2004.

“Si industria ar putea inregistra o revenire, cresterea productiei industriale cu 4,2% in ianuarie fiind un semn bun”, mai spune Mihail Ion.

Analistul Florian Libocor crede insa ca tot consumul va fi motorul cresterii economice si in 2006. In acelasi timp, el apreciaza ca “este necesar sa apara o revigoare a exporturilor”.

Libocor prognozeaza o rata de majorare a PIB de 5,1% anul acesta, considerand ca exista potential nevalorificat de crestere sanatoasa.

“La valoarea nominala publicata a PIB (79,3 miliarde de euro), ponderile deficitului comercial si al contului curent ajung la 10,3% si, respectiv, 8,7%. In concluzie, se poate spune ca atat rata de crestere economica cat si comportamentul exporturilor (ca expresie a productiei de export) arata ca potentialul de crestere sanatoasa a economiei romanesti este mai mare”, spune Florian Libocor.

In conditiile in care BNR va continua sa puna frana consumului – asa cum a facut-o recent, prin majorarea dobanzii, sau prin noi masuri administrative de restrictionare a accesului la credite -, ar ramane ca in 2006 cresterea economica sa fie sustinuta de o revenire a industriei si, eventual, de o productie agricola mai buna. O variabila importanta o constituie capacitatea Guvernului de a tine in frau salariile pentru a nu complica din nou eforturile bancii centrale de restrangere a cererii de consum.

O contributie importanta la cresterea economica va veni probabil si anul acesta din sectorul constructiilor, inclusiv din relansarea proiectelor de investitii in infrastructura, in mare parte blocate in 2005.

“Constructiile isi vor pastra dinamica alerta, asa incat diferenta poate veni din industrie si agricultura”, apreciaza Radu Craciun, in timp ce Mihail Ion remarca necesitatea ca sectorul agricol sa treaca, in sfarsit, printr-o restructurare profunda, care sa rezolve problemele de faramitare a exploatatiilor si, implicit, de productivitate foarte scazuta. Pe principiul “mai rau de atat nu se poate” si adaugand acumularea de investitii in capacitati industriale de productie, 2006 poate aduce o apropiere intre cererea de consum si capacitatea economiei de a veni cu o oferta pe masura.

Atat industria cat si agricultura s-au confruntat anul trecut cu o serie de circumstante complet nefavorabile. In cazul industriei, companiile au avut de suportat majorarile consistente ale preturilor utilitatilor si ale carburantilor, aprecierea puternica a leului, precum si conjunctura de piata externa care nu a fost deloc propice anumitor industrii. De cealalta parte, inundatiile catastrofale au facut ca valoarea adaugata adusa de agricultura sa scada cu 13,9%, dupa o crestere de 22,2% in 2004.

Analistii sunt prudenti in a credita cele doua sectoare cu performante deosebite in 2006, prognozele oprindu-se la nivelul de 5%, cu un plafon potential maxim de 5,5%. razvan.voican@zf.ro