Inertia puterii - principalul liant al Aliantei PNL-PD

Criza politica s-a incheiat aparent sau cel putin a luat o pauza. Dupa o saptamana in care ruptura se arata inevitabila, iar opozitia clama “Alianta a murit!”, PNL si PD au decis ieri sa mearga pe liste comune la alegerile pentru Parlamentul European.
In vreme ce liderul PNL Calin Popescu-Tariceanu si liderii PD conveneau ieri, de principiu, cele de mai sus, agentia de presa britanica Reuters comenta situatia de la Bucuresti: “Guvernul Romaniei este in stare de colaps la numai trei saptamani de la integrarea in Uniunea Europeana”. De ce nu a colapsat Guvernul, de ce PD nu a iesit de la guvernare asa cum evoca pe cai neoficiale? Un raspuns il are analistul politic Stelian Tanase: “Cainele nu pleaca de la macelarie”. Iar macelaria este guvernarea.
“Surse” binevoitoare din cele doua partide transmiteau ieri ca liderii PNL si PD si-ar fi dat seama ca cearta lor a lasat camp liber de manifestare PSD, care ar fi preluat, “doar pentru o vreme”, initiativa politica. Ar fi, asadar, timpul pentru “strangerea relatiilor” in Alianta si pentru contracararea initiativelor PSD. “Vorbe mari”, comenteaza Tanase si adauga: “Nu despre asta este vorba. Dupa ce s-au pus cu picioarele in apa rece, au cantarit avantajele si dezavantajele si si-au dat seama ca este, deocamdata, mai bine sa mearga impreuna. PNL avea dificultati sa continue singur, iar PD nu a iesit de la guvernare, pentru ca in opozitie nu ai cum sa contezi. La putere ai acces la resurse, acces la informatii, acces la piete”.
In anii de dupa revolutie au existat in diferite montaje ale guvernarii neintelegeri si certuri, insa marile rupturi si schisme nu s-au produs cand o alianta era la guvernare, ci cand a ajuns in opozitie. In “patrulaterul rosu”, in vremea guvernului Vacaroiu, PRM scotea regulat amenintarea cu parasirea Guvernului. PD a provocat caderea guvernului Ciorbea, in vremea CDR, si a pendulat intre putere si opozitie doar pentru a se intoarce cu o influenta si mai mare in sanul guvernarii Radu Vasile, despre care s-a spus la acea vreme ca de fapt era guvernarea Traian Basescu (ministru al transporturilor la acea vreme).
Niciun partid important nu a plecat de bunavoie de la guvernare dupa revolutie – PC nu poate fi socotit aici, pentru ca este un partid de buzunar, iar plecarea sa in toamna trecuta din arcul guvernamental este mai degraba rodul unor constrangeri, al unor dosare care
s-au strans deasupra capului reprezentantilor acestui partid. Insa cazul PC este, intr-un anume fel, ilustrativ pentru ceea ce presupune un astfel de demers. De pilda, seful IMM-urilor de la acea vreme, Eugen Chirovici, si-a dat demisia din PC doar pentru a ramane in functie, in vreme ce sefa Loteriei Liliana Ghervasiuc sustinea sus si tare ca ea nu va fi inlocuita, pentru ca este o “profesionista”, desi functia ii fusese atribuita pe baza algoritmului politic. Cei doi si toti ceilalti reprezentanti ai PC – ministri, secretari de stat sefi de agentii guvernamentale – au fost obligati sa plece, ca, de altfel, si cei care, in teritoriu, obtinusera functii in urma negocierilor politice.
Daca s-ar fi retras de la guvernare, PD nu avea nicio ratiune sa ceara sa fie tratat altfel. Drept urmare, presiunea pentru ramanerea la guvernare a venit puternic si din teritoriu. Luni, cand liderii de la centru si cei locali si-au pus problema iesirii de la guvernare, nimeni nu a votat pentru aceasta actiune.
“Au cantarit in termen de avantaj/dezavantaj si au decis ca este mult mai bine sa ramana la guvernare mai ales acum cand UE se pregateste sa trimita in Romania fonduri insemnate care vor fi repartizate si in judete – si sigur, toata lumea este intereasta de ele. Pe de alta parte, Alianta se afla inca pe primul loc in sondajele de opinie si este si nefiresc sa pleci de la putere cand nimeni nu te obliga, cand opozitia nu te matura de la putere”, spune Stelian Tanase.
El crede ca urmatorul hop insemnat va fi cel al alegerilor pentru Parlamentul European din mai viitor, intrucat rezultatul acelui vot constituie un barometru in perspectiva alegerilor legislative. Daca lucrurile merg bine (daca va avea un scor bun), Alianta va continua pana in 2008, daca nu, ar putea fi organizate alegeri anticipate, pentru a se salva ce mai este de salvat. Analistul politic Adrian Moraru sustine, citat de Reuters, ca “ar trebui sa ne gandim la alegeri anticipate ca la o oportunitate”, insa Tanase crede ca nu asa gandesc si oamenii politici, unii dintre ei vazand in alegerile inainte de termen un pericol de a fi indepartati “de la borcanul cu miere”.