Infern și paradis pe Amazon/ de Elisabeta Lăsconi

„Fascinație” de Ann Patchett aduce sub ochii cititorului un ținut necunoscut, jungla Amazonului ce ascunde în hățișurile ei paradisul și infernul. Romanul are o densitate rară, oferită de aventura trăită de o tânără cercetătoare, Marina Singh, iar hățișurile epicii ascund potecile mai multor povești, una mai stranie și mai surprinzătoare decât alta.

Povestea inițială cuprinde o lume de nișă, cercetătorii din domeniul farmaceutic, prinși în rutina ce are mize mari: descoperirea unor medicamente care să aducă venituri uriașe companiilor, apoi să schimbe cu sănătatea și viața umană. Aparent banală, pigmentată prin relația amoroasă a Marinei Singh cu directorul ei Jim Fox, ea se deschide brusc spre alt tărâm, când primesc vestea morții colegului ei Anders Eckman.

Marina Singh este aleasă de Jim Fox să plece pe Amazon, unde a pierit Anders Eckman, trimis în căutarea lui Annick Swenson. Cartea devine una a călătoriei și aventurii, dublată de un roman psihologic strecurat pe nesimțite. Pregătirile Marinei Singh duc la o introspecție profundă, căci medicamentele menite să-i asigure rezistența în junglă îi declanșează coșmaruri. Ea rememorează drama vieții de familie cu o mamă americană și un tată indian, trăind pe două continente, traumele copilăriei ei își găsesc acum explicația.

Dar Marina Singh are o legătură cu Annick Swenson, relația de ucenicie, dacă nu chiar de fascinație față de un mentor cu o personalitate strivitoare au marcat-o dureros, au determinat-o să părăsească practica medicală și să intre în zona cercetării. Iar fascinația reînvie, fiindcă Annick Swenson se află pe Amazon, unde a descoperit un trib, Lakashi, unde femeile rămân fertile până la vârste înaintate și nasc și la 70 de ani. Relația de ucenicie este dublată, Annick Swenson însuși a avut ca mentor un om de știință, Martin Rapp, dar în cazul ei relația s-a transformat într-una amoroasă. 

Și Marina Singh știe că relația ei cu Anders Eckman este ambiguă, se simte atrasă de el, fără ca atracția să se manifeste în vreun fel, dar soția lui o intuiește. Și doamna Eckman îi cere să accepte aventura în junglă, convinsă că soțul ei n-a murit, copleșită de suferința celor trei băieți rămași fără tată. Compania farmaceutică pentru care lucrează Marina Singh îi finanțează cercetările doctoriței Swenson, cu speranța că ea le va oferi medicamentul miraculos care să dea femeilor de astăzi posibilitatea să aleagă ele când nasc, ieșind de sub teroarea ceasului biologic. Nu atât revoluția medicală contează, cât câștigurile pe care le oferă o asemenea descoperire.

Marina Singh o găsește, după tot soiul de încercări pe Annick Swenson, ajunge în tribul Lakashi, constată că femei de 70 de ani își duceau sarcina mândre, că doctorița Swenson, ca autentic om de știință a testat pe ea însăși medicamentul pregătit. De aici însă încep și întrebările și îndoielile, fiindcă tot ce se petrece în tribul de pe Amazon nu poate fi exportat în viața omului modern, iar fabricarea medicamentului ar duce la distrugerea unui întreg microclimat.

Psihologismul romanului se adâncește, fiindcă reîntâlnirea Marinei Singh cu doctorița Swenson pune în lumină alte complexe și frustrări, ce țin de condiția femeii moderne, dornică să se realizeze social, să aibă o carieră de succes, dar măcinată de instinctul matern reprimat, ce se manifestă indirect, prin grija față de copii abandonați ori cu un handicap, pe care-i adoptă afectiv, mai mult sau mai puțin conștient. Și, de aici, paralelismul cu maternitatea, așa cum și-o asumă femeile din tribul Lakashi.

Romanul împletește peripeții palpitante cu proza reflexivă, meditațiile vizează ciocnirea dintre natură și civilizație, dintre știință și morală. Ce sens are să aștepți senectutea ca să naști un copil? Câte riscuri și urmări implică o asemenea alegere, atât pentru mame, cât și pentru copii? O joacă sfidând barierele vârstelor nu seamănă oare cu joacă de-a Dumnezeu? Romanul seamănă bine cu o junglă amazoniană, cu povești luxuriante ce ascund pericole mortale.

Ann Patchett – Fascinație. Traducere din engleză și note de Carmen Toader. Editura Humanitas fiction, colecția „Raftul Denisei”