Inflatia: cea din carti si cea din piata (I)

Ca in jocul de biliard, in 2010 este potrivita o lovitura prin ricoseu, in bila pe care scrie “inflatie”, pentru ca apoi sa fie lovit somajul. Mai ales ca inflatia poate avea o pozitie buna in acest an.

Ati putea intreba: unde vezi pozitia buna a inflatiei? Saptamana trecuta, vineri, Institutul National de Statistica ne-a comunicat rata pe ianuarie. Foarte inalta: 1,68 la suta. Mai putem vorbi despre dezinflatie in acest an? Bineinteles ca putem vorbi. Doar aceasta rata inalta, in ianuarie, n-a venit pe neasteptate. O anticipasem. Ea va fi un varf in cele 12 luni din acest an. Din februarie, cresterea preturilor va incetini necontenit.

Cum s-au petrecut lucrurile in ianuarie? Sa judecam. Imaginati-va ca aveti dinaintea ochilor trei ecrane luminoase. Desigur, electronice. Si ca toate trei redau filmul preturilor in ianuarie 2010, cu notele specifice. Vom vedea cum doar cateva preturi au urcat; cele mai multe au batut pasul pe loc; iar altele, foarte putine, au coborat.

Voi mai nota ca fiecare ecran este destinat miscarii preturilor pe cate un mare segment al pietei: primul – al marfurilor alimentare; al doilea – al marfurilor nealimentare; al treilea – al tarifelor serviciilor. Toate cele trei ecrane, laolalta, alcatuind tabloul inflatiei. O adevarata tabela de marcaj in confruntarile de pe piata de consum.

Ei bine, anul 2010 a adus noi schimbari pe cele trei ecrane. Mi-ar fi placut sa notez: “schimbari semnificative”. Dar nu sunt. Ce sa facem, inaintam greu spre un alt nivel de viata, spre un alt prag al bunastarii. Caci, de fapt, cele trei ecrane ne arata si cum traim. Sigur, noi aspiram la un alt mod de viata, mai apropiat de cotele civilizatiei contemporane. Numai ca “standardul de viata” este un concept legat strans de productivitate, de rentabilitate, de inovatia tehnica, de progresul stiintific. In ultima instanta, de performanta economica. Nu am ajuns sa fim stapani, in economie, pe toate aceste valori. Iar criza ne da noi dureri de cap.

Ei bine, cele trei ecrane intrunesc, laolalta, 10.000 de puncte. Reprezentand totalul consumului populatiei Romaniei. Mai exact, adunand diferite ponderi ale unor produse in totalul consumului: 587 de puncte – painea; 512 puncte – laptele si produsele lactate; 90 de puncte – cafeaua si asa mai departe. Pana la 10.000. De retinut, insa, ca totalul de 10.000 de puncte ramane constant, an de an. Dar punctajele acordate tuturor produselor din tablou, grupate in cele trei ecrane, se schimba de la un an la altul.

A venit 2010 si INS a schimbat punctajele. Desigur, nu din birouri. Ci pe baza unei ample anchete facute la nivelurile bugetelor de familie. Au inregistrat, statistic, cat cheltuiesc romanii – in medie! – pentru marfuri alimentare, pentru marfuri nealimentare si pentru servicii. Si, in temeiul acestei anchete, au schimbat punctajele. Sa vedem ce a iesit. Pe ecranul “produse alimentare”, ponderea a scazut: de la 3758 de puncte in 2009 la 3739 de puncte in 2010. Mancam mai putin? Nu. Populatia n-a renuntat sa-si cumpere mancare. De altfel, criza a lovit in cea mai mica masura magazinele alimentare. Iata insa ca pe cel de-al doilea ecran (marfuri nealimentare) punctajul a crescut: de la 4405 puncte in 2009 la 4472 puncte in 2010. Fapt firesc: in secolul XXI, este normal ca ponderea marfurilor nealimentare in cosul de consum sa creasca, de la un an la altul, in timp ce a marfurilor alimentare sa scada. Nu la fel de firesc este insa ceea ce se intampla pe ecranul dedicat serviciilor: aici ponderea e in scadere, de la 1837 de puncte in 2009 la 1789 de puncte in 2010. E chiar stanjenitor faptul ca serviciile pierd puncte in cosul de consum al populatiei.

Unde e hiba? Acolo unde ne asteptam: la trei marfuri nealimentare. Aici s-a produs saritura de iarna. Trei produse – tigari: influenta de 0,66 de puncte – , combustibili – influenta de 0,26 de puncte -, si energia electrica – influenta 0,21 de puncte – , totalizand 1,13 puncte, au denaturat rata inflatiei. Care, fara aceste cresteri (trei din cateva mii) ar fi inregistrat o miscare de numai 0,55 la suta.

Continuare: miercurea viitoare