Inflatia, cea mai mare problema a tarilor baltice

Galerija Centrs, mall-ul central din Riga, este un simbol al transformarii Letoniei dintr-o republica sovietica in tara cu cel mai rapid ritm de dezvoltare din UE.
Magazinul, odata neingrijit si lipsit de stralucire, este acum un mall de stil vestic, cu marete arcade de sticla, scari rulante, branduri internationale si chiar un salon de spa. Anul trecut, magazinul a avut opt milioane de vizitatori, de trei ori numarul locuitorilor tarii, scrie Financial Times.
Districtele vechiului port se transforma si ele. Cladirile Art Nouveau au fost renovate, iar acum asteapta linistite ca speculantii sa ridice si mai mult preturile.
Aderarea la Uniunea Europeana in 2004 a dus la cresterea si dezvoltarea economiei in toate cele trei state baltice. In acelasi timp, migratia populatiei spre Vest a ridicat salariile si implicit inflatia pe piata locuintelor.
Viteza cu care economiile tarilor baltice se dezvolta si structura acestor dezvoltari, in special in Letonia, au ingrijorat agentiile internationale de rating. Standard & Poors au acordat Estoniei si Lituaniei calificative negative, ducand de asemenea Letonia pana la calificativul BBB+. Dezvoltarea economica rapida se datoreaza cererii interne puternice conduse de salarii si credite in crestere, importuri tot mai mari.
Cresterea de 20% pe an a salariilor este mult peste cresterea productivitatii, ceea ce duce la erodarea competitivitatii in industrie, in timp ce importurile au depasit de mult exporturile.
Toate aceste probleme au redus sperantele tarilor baltice de a intra in zona euro, Lituania fiind refuzata la inceputul acestui an.
Inflatia a depasit limitele in toate cele trei tari, de aceea, pentru moment, s-a renuntat la orice ambitie legata de trecerea la moneda europeana. Analistii estimeaza ca trecerea la euro nu se va produce mai devreme de 2012.
In orice caz, pericolul ce pandeste cele trei state baltice nu este pierderea increderii Uniunii Europene, sectorul bancar si finantele publice fiind destul de stabile, ci impactul unei schimbari in comportamentul cumparatorilor. O astfel de schimbare ar duce la colapsul pietei imobiliare si incetinirea intregii economii.
O “aterizare fortata” ar opri cele trei tari din a ajunge din urma vestul Europei. Chiar si in Estonia, cea mai bogata din cele trei, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor nu depaseste doua treimi din media europeana.
Un dezechilibru ar afecta grav si bancile scandinave, ale caror subsidiare au profitat din plin de dezvoltarea Estoniei, Letoniei si Lituaniei.
Secretarul de stat leton invinuieste bancile pentru situatia din tara. “Bancile sunt responsabile pentru situatia de aici, se concentreaza pe imprumuturi in loc sa puna accentul pe firmele de export.”
Bancile au inceput sa impuna politici mai stricte in cazul creditelor, rata imprumuturilor, desi inca in crestere, a incetinit, iar clientii au inceput sa economiseasca.