Inflatia continua sa scada, pandita de riscuri de crestere

Stagnarea in medie a preturilor produselor alimentare s-a reflectat in luna mai intr-o rata a inflatiei de numai 0,3%, chiar sub cele mai optimiste asteptari.
In absenta unor majorari de tarife la energie electrica si termica, precum si la gaze, inflatia lunara a coborat pentru a doua oara la un minim istoric, dupa performanta din august 2003, pe fondul ieftinirii produselor alimentare cu 0,7%.
Inca o data este vizibila influenta ponderilor detinute de diferitele bunuri si servicii in cosul dupa care se calculeaza indicele preturilor de consum, ponderea majoritara fiind detinuta de marfuri alimentare.
Preturile acestora au avut evolutii diferite, cu ieftiniri (oua, cartofi, fasole si lactate), dar si scumpiri (produsele de panificatie si cu 1,5% carnea si preparatele din carne, inclusiv conservele), care s-au compensat.
Pentru marfurile nealimentare, comerciantii au practicat preturi mai mari cu 0,5% in medie fata de aprilie, varfurile de crestere fiind consemnate, cu cite 1%, pentru combustibili si tigari.
In acelasi timp, tarifele serviciilor au urcat in medie cu 0,6%.
Rata inflatiei pe primele cinci luni se ridica la 3,1%, iar in comparatie cu mai 2003, inflatia a coborat la 12,3%, dupa varful din toamna anului trecut.
Ramane de vazut in ce masura poate fi sustinuta aceasta curba descendenta a inflatiei, atat timp cat sursele de presiune nu lipsesc. Dimpotriva.
Din punctul de vedere al Bancii Nationale, in potential inflationist ridicat, avand in vedere dependenta Romaniei de produse energetice decontate in dolari americani, ar putea avea majorarea semnificativa a preturilor internationale ale petrolului si gazelor naturale, suprapusa cu o apreciere brusca a dolarului fata de principalele monede.
In schimb, o apreciere a euro fata de dolar ar afecta preturile administrate legate de aceasta moneda pe cele ale produselor accizate si pe cele ale produselor care incorporeaza materii prime din import platite in euro. “Aceste riscuri ar putea fi insa atenuate de politica de curs de schimb orientata catre o apreciere reala sustenabila a leului (2 – 4%) fata de cosul implicit euro – dolar, ceea ce presupune, in conditiile majorarii la 75% a ponderii euro, o reducere a ritmului nominal al deprecierii leului fata de moneda europeana”, se arata intr-un studiu al BNR privind inflatia.
Alte surse directe de inflatie? Conform intelegerii cu FMI, pretul energiei electrice va fi actualizat semestrial, iar cel al energiei termice – trimestrial, astfel incat sa fie asigurara acoperirea costurilor. De asemenea, pretul gazelor naturale urmeaza sa fie majorat cu 4% in iulie si octombrie pentru alinierea treptata la preturile internationale.
Potrivit studiului BNR, atingerea tintei de inflatie depinde si de atenuarea, in a doua parte a anului, a dezechilibrului existent pe piata agroalimentara, prin obtinerea unui randament normal al recoltelor de cereale.
In conditii climaterice normale, productia de grau este estimata a creste de la 2,5 milioane de tone in 2003 la 6,1 milioane de tone.
Inflatia va fi alimentata si de majorari ale preturilor produselor supuse accizarii – alcool si bauturi alcoolice distilate, combustibili, tutun si tigari. Majorarile sunt impuse de calendarul de aliniere a acestora la nivelurile din Uniunea Europeana, pana la momentul integrarii.
Astfel, in 2004 accizele pentru alcool si bauturi trebuie majorate cu 130 de euro/hectolitru (87%), accizele pentru benzina cu plumb vor creste cu 10 euro (2,5%), iar cele pentru motorina cu 20 de euro (9%).
La tigarete, acciza va creste cu 11%, pana la 16,5 euro/1.000 bucati.
La acestea se adauga presiunile mascate sub forma deficitului extern care isi mentine tendinta de crestere. In acest context, BNR mentine o politica monetara prudenta.
“Controlul lichiditatii va continua sa fie riguros, iar politica de dobanzi va ramane ferma fiind totusi posibila o scadere graduala a plafonului randamentelor acceptate de BNR la operatiunile de absorbtie in scopul certificarii trendului descendent al inflatiei”, se spune in studiul amintit.
BNR considera ca majorarea salariului minim pe economie cu 12% la inceputul anului permite corelarea ritmului de crestere a salariului mediu cu cel al productivitatii muncii, fiind insa importanta evitarea unor cresteri ulterioare nejustificate ale veniturilor salariale. Acestea ar constitui un factor de presiune asupra inflatiei atat din perspectiva costurilor de productie, cat si a cererii de consum.
Desi contextul electoral ar putea induce o relaxare a politicii bugetare, BNR se asteapta ca majorarea veniturilor bugetare pe fondul contrinuarii cresterii economice, intaririi discipinei finaciare si al modificarii regimului accizelor, sa contribuie la mentinerea deficitului bugetar in limite prudente. razvan.voican@zf.ro