Institutul de Statistica a devenit dusmanul nr. 1 al Guvernului

“Este mult mai prost decat anul trecut. Macar prin toamna aveam comenzi, erau banci care comandau platouri de prajituri, dar acum nu mai e nimic. Cred ca abia acum incepe sa se vada criza.”

Cine poate sti mai bine mersul afacerilor decat vanzatoarea de la o cofetarie din centrul Capitalei? Prajiturile sunt primul lucru la care renunta si o familie, si o companie cand isi vad dintr-o data veniturile in scadere.

Ianuarie si februarie 2010 au trecut fara ca in economie sa se intample nimic si probabil ca datele privind consumul populatiei vor arata continuarea scaderii din 2009.

Poate ca sta mai bine industria?

Omul de afaceri Marius Cristescu, care controleaza impreuna cu fratele sau un holding industrial cu venituri de 200 de milioane de euro, spune ca nu.

“Ianuarie si februarie au fost inghetate. Nu ne asteptam la o revenire in 2010”, afirma omul de afaceri din Timisoara, care detine hale industriale in Bucuresti intinse pe zeci de hectare.

Si statistica arata sumbru: incasarile din TVA in ianuarie sunt in scadere cu 13% fata de ianuarie 2009, cele din impozitul pe venit cu 8%. In total, veniturile bugetului general consolidat au scazut cu 7% in ianuarie fata de aceeasi luna a anului trecut.

Aceasta in conditiile in care pentru tot anul bugetul prevede o crestere cu 7% a veniturilor, deci fata de program incasarile sunt mai mici cu 13%.

In 2009, guvernul estima venituri la bugetul consolidat cu 18% mai mari, dar rezultatul a fost ca s-au redus cu 7% fata de 2008.

La fel ca la inceputul lui 2009, in 2010 declaratiile autoritatilor sunt relaxate.

Chiar daca si cofetarul, si industriasul spun ca relansarea nu se arata, de sus, din stratosfera, se afiseaza zambete si declaratii optimiste.

“Va reveni cresterea economica, sunt convins”, spun acum, ca si anul trecut, oameni platiti de statul roman cu mii de euro pe luna care accepta apoi fara prea multe explicatii ca da, situatia este mult mai rea decat ne asteptam, suntem nevoiti sa ne imprumutam cu 20 de miliarde de euro.

20 de miliarde de euro nu ca sa investim in trei reactoare nucleare, in inca cinci Porti de Fier sau in 20 de universitati, ci ca sa platim salariile din cele 250 de agentii si ministere si banci de stat care, nu-i asa, fiecare sunt institutii de sine statatoare si au nevoie de venituri “aliniate” la sectorul privat.

Soldul datoriei publice a Romaniei a crescut cu 7 miliarde de euro in 2009, in procente cu 30%, si nici acum aproape nimeni nu a inteles prea bine pentru ce. Ca scadere abrupta a economiei am avut, prabusire in constructii, default-uri in imobiliare si credite neplatite tot incep sa curga garla.

Si atunci pentru ce am luat acesti bani? Pai cum pentru cine, pentru functionari. Ca doar nu pentru profesori si doctori, cum a spus acest guvern cand a facut vestita lege a salarizarii unice.

In ianuarie, salariile din administratia publica au crescut cu 12% fata de ianuarie 2009, arata datele publicate ieri de Institutul de Statistica. In sanatate salariile au scazut cu 3%, in timp ce in invatamant au stagnat.

Un profesor de liceu castiga in continuare 300 de euro, jumatate cat un agent de politie care completeaza integrame la biroul de pasapoarte.

Dar astea sunt statistici, cine sa isi bata capul cu ele? Cineva, prin stratosfera macro, stie sa le citeasca, dar ce folos, daca misiunea nu este sa impuna planuri de reforma a economiei si de reorganizare administrativa?

Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF