Institutul Pro: Motiunea nu va lamuri criza politica

Adoptarea motiunii de cenzura anuntata de PSD ar crea instabilitate si ar intretine climatul conflictual, iar neadoptarea ei ar prelungi incertitudinea si ar stimula atacurile politice, se arata intr-o analiza a Institutului Pro. Sigura certitudine, spun analistii, este perpetuarea crizei care a devenit una de sistem.
Analiza Insitutului Pro porneste de la motivele care au declansat motiunea pana la consecintele ei. Anuntul neasteptat al motiunii a survenit intr-un moment politic tensionat, dupa esecul referendumului privind demiterea presedintelui Traian Basescu, cand partidele au intampinat dificultati de repozitionare.
Perioada de vara a adus, in mod previzibil, PSD si PNL intr-un conflict de legitimitate pe tema importanta a majorarii pensiilor, dupa actiuni comune succesive: votul pentru suspendare, investitura Guvernului si sprijinirea cabinetului la motiunea initiata de PD si PSD, arata analistii Institutui Pro. De la momentul majorarii pensiilor au aparut si discutiile in PSD privind statutul partidului.
Critica adusa intregii guvernari prin motiunea de cenzura ofera teoretic PSD sansa unei repozitionari, a unei delimitari de guvernarea Basescu-Tariceanu, indiferent de rezultatul votului din Parlament, se arata in analiza.
Politic insa, critica adusa guvernarii din 2005 pana acum ar crea dificultati PD si PLD in a vota motiunea. Este deci evident ca alegerea acestei abordari ar trebui sa aiba legatura cu eventuale negocieri, oficiale sau neoficiale, in legatura cu evolutiile post-motiune, sustin analistii.
O motiune a PSD indreptata exclusiv impotriva Guvernului Tariceanu 2 si care ar fi respinsa la vot ar reprezenta un esec major al PSD, comparabil cu esecul de la referendumul privind demiterea presedintelui. Decizia PSD de a initia o motiune de cenzura este, asadar, extrem de riscanta pentru partid, care nu este pregatit pentru organizarea alegerilor anticipate si numai cu foarte mare greutate ar putea sa construiasca in jurul sau o majoritate parlamentara capabila sa sustina un nou guvern. In aceste conditii, liderii si parlamentarii PSD se pot gandi, independent de decizia partidului, daca trecerea motiunii este oportuna si daca nu cumva ar fi mai bine sa apara o defectiune la vot.
In consecinta, este foarte posibil ca, indiferent de decizia PD si a PLD, motiunea sa nu intruneasca numarul necesar de voturi pentru a fi adoptata. Adoptarea motiunii ar insemna si pentru PNL o oportunitate de repozitionare. Intrat in opozitie, PNL ar incerca sa coaguleze intr-un pol de dreapta fortele “istorice” anti-PSD si anti-PD (adica anti-FSN), avand cel putin teoretic o sansa mai mare de revenire in sondaje decat daca ar ramane la guvernare. Caderea Guvernului Tariceanu va insemna pentru Traian Basescu semnificatia sfarsitului Aliantei D.A., conduse de liberali, si inceputul impunerii partidului prezidential, se mai arata in analiza. Adoptarea motiunii ar mari ritmul schimbarilor in tabara sustinatorilor lui Traian Basescu si ar putea conduce la fuzionarea PLD cu PD.
Adoptarea motiunii ar anula paradigma colaborarii “subterane” dintre PNL si PSD, convenabila pentru PD si PLD. Ea ar conduce cel mai probabil la stoparea descresterii electorale a celor doua partide. Nu este convenabila insa pentru liderii PD, care cel mai probabil ar conditiona dur o relatie mai apropiata cu PLD. Neadoptarea motiunii va consolida statutul lui Calin Popescu-Tariceanu, care devine pentru liberali un simbol al rezistentei politice.
Pe aceste fond, absenta unui climat de dialog si de cooperare intre partide va periclita aproape orice fel de strategie pe termen mediu si lung, se mai arata in analiza Institutului Pro.
Posibilitatea de coalizare exista doar pentru demersuri negative si nu pentru proiecte constructive. Asa cum adoptarea motiunii ar crea instabilitate si ar intretine climatul conflictual, tot asa neadoptarea documentului PSD ar prelungi incertitudinea si ar stimula atacurile politice. Si neadoptarea, si adoptarea, si chiar anticipatele ar putea sa perpetueze criza, ceea ce ar arata ca Romania se afla, cel mai probabil, intr-o criza de sistem, accentuata de remodelarea relatiilor de putere dupa intrarea in Uniunea Europeana, conchid analistii.