Interferente sculpturale

Sub acest generic, oarecum neutru, se grupeaza in expozitia deschisa la Sala Apollo patru sculptori importanti ai generatiei de mijloc, absolventi din 1980 ai clasei de sculptura a regretatului profesor Jeno Korondi de la Institutul de Arte Plastice “I. Andreescu” din Cluj-Napoca. Nu este vorba despre o retrospectiva a creatiei acestor artisti, cu o personalitate bine definita, ci, mai curand, despre o reflectare a preocuparilor lor actuale, pe plan formal si ideatic. In cele cu urmeaza, vom prezenta succint cateva elemente caracteristice viziunii fiecaruia.
Excelentul bronzier care este Janos Gyarmathy propune in selectia sa (din care se cuvin amintite Sisif, Ridicare la cer, Cele trei gratii) o multitudine de abordari ale functiilor figurativului, exploatand interferenta dintre gol si plin, dintre miscare si static, dintre suprafetele vibrate si cele monolitice.
Dorin Lupea este un maestru al grotescului, zona mai putin fracventata in genere de sculptori, el realizand reliefuri si forme ronde-bosse, in care foloseste uneori si lemnul, intr-o asociere insolita cu bronzul, propunand astfel (Dialog, Vizita, Bacanta), artefacte nelinistitoare si in esenta provocatoare.
Alexandru Pasat este poate artistul cel mai ancorat in realitatea post-moderna, pe care o transcrie intr-o morfologie minimalista (Bagaje pentru o calatorie intre Vest si Est, Instrumente pentru masurat nostalgia, Coloana albastra). In interpretarea sa, geometria se umanizeaza si dobandeste calitati magice.
Monumentalist de mare forta, Anton Ratiu propune in primul rand mari ansambluri sculpturale (Culegatoarea de spice, Gratii), dezvoltate pe verticala, unde corpul uman devine un semn dominator si simbolic in acelasi timp. Chipurile sale de mici dimensiuni, evocand oarecum impresionismul sculptural al lui Medardo Rosso, de pilda, exploreaza alte zone de sensibilitate, ca si proiectele sale de fantani.
Expozitia confirma, daca mai era nevoie, soliditatea invatamantului de arta clujean, humus formativ de exceptie, si se dovedeste revelatoare pentru definirea idealurilor estetice ale unei generatii de artisti extrem de inzestrata, aflata acum la maturitate, de la care asteptam si confirmari in zona artei de for public.