Interviuri din Suedia/ de Ziarul de duminică
Întâlnirea mea cu Suedia în 24 noiembrie 1977, când emigram din România împreună cu soțul meu, Octavian Ciupitu și cei 4 copii ai noștri, mi-a creat un «șoc al viitorului».
Silvia Constantinescu
Suedia. Oameni și idei, partea I, Oameni și idei, partea a II-a
Silvia& Octavian Forlag HB
„Întâlnirea mea cu Suedia în 24 noiembrie 1977, când emigram din România împreună cu soțul meu, Octavian Ciupitu și cei 4 copii ai noștri, mi-a creat un «șoc al viitorului». Veneam dintr-o dictatură comunistă, care dezumanizase, care făcuse ca oamenii să fie «homo homini lupus», într-o țară liberă, cu o democrație reală, cu sistem politic pluralist, cu un sentiment al dreptății sociale fără comparație în altă parte a lumii. Făceam o călătorie în viitor! În 1977 ajunsesem în acea Suedie care încă era «țara cu cel mai înalt nivel de trai din lume», unde se încercase și într-o anumită măsură chiar se realizase o «societatea de bunăstare», un «cămin pentru tot poporul»!
În ultima sută de ani, Suedia se transformase dintr-o țară săracă, în una din cele mai bogate țări din lume. Acea «bunăstare», care făcuse Suedia «țara cu cel mai înalt nivel de trai din lume» sinonimă cu noțiunea «modelul suedez», s-a dezvoltat în condiții istorice specifice suedeze: Suedia avea deja puse, înaintea celui de-al doilea război mondial, baze economice care au făcut posibilă dezvoltarea economică, iar neparticiparea Suediei la război i-a permis continuitatea în dezvoltarea economică. Sistemul a funcționat până la mijlocul anilor 70, dar după prima criză a petrolului și a speculațiilor din anii 80, acesta n-a mai funcționat. «Modelul suedez» a început «să se roadă puțin pe margini». Pentru întreținerea «societatății de bunăstare», Suedia a început să împrumute, iar schimbările economice din Europa și din restul lumii au produs, încetul cu încetul, și transformarea societății suedeze.
Într-un fel, eu și familia mea aveam să trăim, sub ochii noștri, aceste transformări din societatea suedeză și să vedem și mai ales să înțelegem și să simțim și «fața ascunsă» a societății suedeze.
O parte din interviurile și articolele mele apărute în paginile publicației CURIERUL ROMÂNESC le-am strâns deja în câteva volume editate între 2012 și 2014, pentru a le pune la dispoziție și celor care n-au avut acces la această publicație la vremea respectivă.
În lucrarea de față am adunat o parte din interviurile realizate cu persoane marcante ale vieții sociale, politice și culturale suedeze. Aceste interviuri dau o imaginea elocventă a societăți suedeze în transformare.”
Rezultatul este cel de față – două volume masive, de aproape, împreună 1.300 de pagini, foarte elegant tipărite, cu interviuri cu academicieni, președinți de institute și fundații, șefi de partide, miniștri și premieri, parlamentari, prelați, sindicaliști, oameni de cultură, ziariști, oameni de afaceri, membri ai minorităților, și mulți alții care, întrebați nu numai despre activitatea lor directă, reușeșsc să ofere o extraordinară imagine a creuzetului care este Suedia. O carte foarte utilă celor care vor să cunoască în profunzime această societate.
-
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după creșterea economică din T3: Este un semnal pozitiv, pe care îl analizăm însă cu precauție. Bugetul pentru 2027 trebuie să consolideze această evoluție și să susțină redresarea economieiBănci și Asigurări · 13 noiembrie 2026
-
Carmen Ravon, CBRE: În București ar mai trebui să fie cel puțin un mall. Dacă un retailer vrea acum să deschidă 10 spații, nu are unde. Pentru retailul stradal nu văd o mare speranță. Gradul de ocupare din centrele comerciale a ajuns la 99%, iar brandurile care vor să intre în România stau pe liste de așteptareBusiness Construct · 13 noiembrie 2026
-
Ciprian Dascălu, economist-șef BCR: Creșterea economică din T3 față de T2 a fost foarte puternică, peste așteptările noastre. Este cea mai mare creștere de după T1 2022. Ne-am revizuit prognoza pe 2026 la -0,1%, de la -0,7% anteriorZF 24 · 13 noiembrie 2026