Intimitati

O pura coincidenta a facut sa apara succesiv la licitatii un autoportret al lui Ion Popescu Negreni, urmat de o compozitie intitulata La Peisaj. Nu stim daca pictorul care se vede in aceasta ultima lucrare este chiar Negreni, dar este foarte probabil, daca luam in seama partea importanta a operei artistului dedicata peisajului. Autoportretul ne plaseaza intr-o intimitate clasica, obisnuita; este un exercitiu aproape obligatoriu pentru orice artist, grafician sau pictor. Putini sunt insa artistii care s-au reprezentat la lucru pe teren. Avem un Andreescu imortalizat de Grigorescu in padurea de la Barbizon, care este mai degraba un manifest stilistic decat un document biografic. Despre compozitia lui Negreni La Peisaj este greu de spus ca ar fi un manifest. Este insa un document artistic. Si spun asta si pentru ca are o mentiune autografa. Dar nu stim mai mult decat ca ea exista. Asa cum exista o alta mentiune speciala a pictorului si pe spatele Autoportretului. Ei bine, expertii si organizatorii licitatiilor de arta tin secrete astfel de mentiuni autografe. Ele nu apar in cataloagele licitatiilor, nu sunt deconspirate, chiar daca pot creste evident importanta lucrarii si au oricum valoare de document care ar putea folosi in cazul unei cercetari. Pe de alta parte, exista cumparatori care pot fi atrasi tocmai de informatiile din astfel de note sau de catre destinatarul dedicatiei. Este de notorietate faptul ca unele opere de arta devin mai interesante doar pentru ca au facut parte dintr-o colectie celebra sau pentru ca au avut proprietari importanti.

In mod surprinzator, este precizata in catalogul unei licitatii dedicatia autografa a lui Mircea Ciobanu de pe lucrarea Personaje: “To Geoge Hein, my friend, with love Ciobanu.” Este un caz rarisim! Pentru cei care vor studia biografia lui Mircea Ciobanu, s-ar putea sa fie foarte interesanta legatura autorului cu destinatarul dedicatiei. In cazul notelor autografe de pe picturile lui Negreni de care am amintit, merita facuta observatia ca sunt datate 1989 si este posibil sa aiba o anumita incarcatura emotionala. O alta dedicatie din ’89 exista si pe un portret intitulat Fata in galben, care de asemenea a aparut la licitatii. Continutul acestor notite a intrat in patrimoniul cumparatorilor acestor tablouri. O alta imagine intima ne ofera Mircea Roman. Sculptorul, care a uimit pe toata lumea cu premiile de la Bienala de la Osaka, se reprezinta insa pe carton, in tempera. Si culmea, lucrarea este nesemnata. Roman mai are si o serie de autoportrete in lemn, din fragmente de scanduri si parchet, pe care le-a realizat special la 30, 40 si, in acest an, la 50 de ani. Apropiatii stiu foarte bine rolul pe care l-a primit fiecare dintre lucrari la momentul aniversar. Mai exista si un autoportret Mircea Roman turnat in bronz, dar lucrarea nu a prea fost popularizata. Am avut la licitatii si un autoportret cu semnul intrebarii: o aquaforte semnata si datata 1953 de Ion Salisteanu (vezi foto). Cei care au scos lucrarea la vanzare nu au reusit sa afle de la autor daca este sau nu vorba de un autoportret si langa titlu au pus un semn de intrebare (?). Si asa a ramas saptamani de-a randul pe pagina de internet a casei de licitatii. Greu de crezut ca, dintre toti oamenii de arta care l-au cunoscut pe maestrul Salisteanu, nu a existat cineva care sa identifice chipul din desen.