Întoarcere la McLuhan/ de Ziarul de duminică

Marshall McLuhan

Galaxia Gutenberg

Scrieri esențiale

Editura Nemira

Ediția a III-a. Antologie și cuvânt-înainte de Eric McLuhan și Frank Zingrone. Traducere din limba engelză de Mihai Moroiu.

Marchall McLuhan (1911 -1980) a fost profesor la Universitatea din Toronto din 1946 până la moarte. În 1952 a devenit sef al Catedrei de Literatură engleză, iar in 1963 a fost numit directorul Centrului de Cultură și Tehnologie al aceleiași universități. Lucrări apărute: The Mechanical Bride: Folklore of Industrial Man (1951), Understanding Media: The Extension of Man (1964), The Medium is the Massage: An Inventory of Effects (1967), From Cliché to Archetype (1970), City as Classroom (1977). Singura lucrare aparută în limba română, până în prezent, este Galaxia Gutenberg, o lectură obligatorie pentru toți cei care locuiesc în satul global din zilele noastre. În epoca televiziunii alb-negru Marshall McLuhan a anticipat evoluția unei lumi care se dezvoltă în nenumarate culori. Texte esențiale din studiile, articolele și scrisorile lui s-au strâns într-o antologie-arhivă a unei viziuni care a prevestit viitorul.

Volumul este împărțit în patru secțiuni. În cadrul fiecărei diviziuni, selecția este aranjată cronologic. Partea I, „Cultura ca afacere”, inves­tighează fuziunea dintre cultură și business, reclama și divertismentul fiind tratate cu toată seriozitatea, ca fenomene de importanță culturală fundamentală. McLuhan a fost cel dintâi care a cercetat sistematic schimbarea începută de business și continuată de media: producerea și desfacerea pe piață a culturii. El și partenerul lui de pe vremuri, antro­pologul Ted Carpenter, împreună cu Edward Hali, au utilizat tehnicile antropologiei moderne pentru a descoperi aspectele „de dincolo de zona conștientă” ale culturii sau „motivele ascunse”, așa cum ajunsese McLuhan să numească acest domeniu al structurii profunde, intime, a informației.

„Tiparul și revoluția electricității”, partea a II-a, prezintă fragmente-cheie din lucrările despre revoluția intelectuală produsă de tehnologia inventată de Gutenberg. Acel mare eveniment este com­parat cu elemente fundamentale ale revoluției electricității și cu schimbarea furtunoasă provocată de această tehnologie atotpătrunzătoare și globalizatoare. Transformarea tuturor sistemelor de comunicare datorită fenomenului electric este chintesența operei lui McLuhan; prin fragmentele alese, și editorii – recunosc aceștia în prefață – s-au concentrat asupra acestui aspect.

„McLuhan oral”, care domină partea a III-a, se dorește un portret cât mai exact al personalității lui. Într-adevăr, se prezenta în cea mai bună lumină atunci când „dialoga” cu prietenii și colegii, iar descoperirile sale aveau loc nu de puține ori în plin avânt al conversației.

Textele alese în partea a IV-a, „Cultură și artă: Figuri și motive”, exemplifică joaca erudită a lui McLuhan. El lansează câteva figuri la adresa lui Cari Jung și pune într-o lumină nouă noțiunea de forță arhetipală. (Cine și-ar fi închipuit că ideea de arhetip mai poate fi regândită după ce domeniul respectiv fusese dominat în chip

absolut de Jung?) Arta este un lucru cât se poate de serios și de important, iar pătrunderea nedoritâ a culturii de masă în spațiul artei a fost unul dintre cele mai importante aspecte inedite ale culturii occidentale.

Lectura acestor texte îi solicită cititorului să fie dispus să se descotorosească de anumite teze care domină viața noastră perceptuală – de exemplu aceea că limpezimea logică și menținerea ordinii narative sunt întotdeauna garanția unei semnificații inatacabile sau că opusul unui mare adevăr este un lucru fals (s-ar putea să fie un alt mare adevăr). Diferitele mijloace de informare, ca și stilurile din pictură sau literatură, sunt modalități distincte de a vedea, și ele induc stări de spirit specifice.