Intrarea firmelor locale in proiectele mari vine prea tarziu

Constructorii romani considera ca autostrazile construite pana in prezent sunt mult sub standardele impuse de tarile din Uniunea Europeana, din cauza lipsei de administrare si de proiectare eficienta a lucrarilor.
Romania are 210 km de autostrada, fiind pe unul dintre ultimele locuri din Europa din acest punct de vedere, necesarul estimat fiind la 2.000 de km.
Marile proiecte de autostrada se tot impotmolesc, ultimul exemplu fiind oferit chiar de lucrarile la Brasov – Bors, unde compania americana Bechtel inregistreaza intarzieri si nu poate respecta graficul de lucrari programat.
“Nu vom avea autostrazi ca in Occident pentru ca nici romanii nu lucreaza precum cei de acolo. Nu avem proiectare, executie sau administrare la standardele din Occident. Uitati-va cum sunt administrate Bucuresti – Pitesti si Bucuresti – Fundulea”, a declarat ieri Nicolae Constantinescu, directorul general al companiei de constructii CCCF Bucuresti, in cadrul seminarului “Infrastructura si fonduri europene”, organizat de ZF impreuna cu Bostina si Asociatii si firma Fan Courier.
CCCF face parte dintr-un consortiu alaturi de firmele Astaldi (Italia) si Max Bogl (Germania), care executa doua tronsoane din autostrada Bucuresti – Constanta.
In cazul proiectelor finantate din fonduri europene, acestea au nevoie de proceduri care pot dura mai multi ani, caz in care firmele pot fi afectate chiar si de cursul de schimb dintre euro si moneda locala.
“Evaluarile pentru proiectele cu finantare europeana se face cu trei ani inainte de inceperea lucrarilor. De exemplu, bugetul proiectului este calculat in lei, apoi este transformat in euro si trimis spre evaluare organismelor europene, iar dupa trei ani se reintoarce in euro, compania inregistrand astfel pierderi bugetare de pana la 20% din costul proiectului inainte de startul lucrarilor”, afirma Bogdan Mocanu, project manager in cadrul companiei spaniole Sedesa, responsabila cu reabilitarea centrului istoric al Capitalei.
Firmele romanesti vor putea doar ca membri de consortii sa participe la proiectele mari de infrastructura, pentru care vor fi alocate fonduri structurale si de coeziune de 19,7 mld. euro in perioada 2007 – 2013, potrivit lui Marian Mihai, avocat in cadrul firmei Bostina & Asociatii.