Intrebare de 280 mld $: Este tutunul o industrie a mafiei?

Cele mai mari companii producatoare de tutun din America vor fi audiate in procesul intentat de guvernul Statelor Unite, in care li se cere sa plateasca pana la 280 miliarde $, pentru acuzatii de conspiratie si “conducerea unor organizatii corupte”.

In tribunalul din Washington desemnat pentru acest proces, argumentele de deschidere vor fi expuse de Departamentul de Justitie American, care acuza companiile ca au inselat cu buna stiinta publicul asupra pericolelor fumatului. Reclamele la produsele firmelor, printre care Altria Group, din care face parte Phillip Morris, o divizie a British American Tobacco, si RJ Reynolds Tobacco, a avut ca principala tinta adolescentii, mai spune Departamentul de Justitie.

Sub incidenta legii Rico, care a fost conceputa pentru a desfiinta organizatiile mafiote, producatorii de tutun sunt acuzati ca au fraudat publicul timp de 50 de ani, iar profiturile acestei presupuse fraude se ridica la 280 miliarde $. Guvernul intentioneaza sa recupereze banii, si sa impuna reguli mai severe asupra modalitatilor de marketing ale companiilor, scrie BBC News.

Companiile din industria tutunului mai sunt acuzate ca au manipulat nivelul nicotinei pentru a mari gradul de dependenta, si au vizat persoanele tinere in campaniile lor publicitare de miliarde de dolari, mintind asupra pericolelor si ignorand rezultatele studiilor efectuate pana in momentul respectiv.

In ciuda dovezilor ca nicotina este daunatoare sanatatii, sefii din industrie au pus la cale o strategie prin care negau efectele nocive, mintind cu buna stiinta. Intre timp, se adunau tot mai multe dovezi ca tutunul este foarte daunator, in primul rand, si creeaza dependenta.

Intreaga conspiratie, sustine guvernul, a inceput pe 15 decembrie 1953, la o sala de conferinte din hotelul Plaza, in sud-estul Central Park-ului din New York. Nu exista nici un dubiu ca sefii marilor companii producatoare de tutun s-au intalnit acolo si au discutat starea industriei, inclusiv ultimele studii stiintifice efectelor pe care le are fumatul asupra sanatatii.

Acum zece ani, un moment de adevarata drama a avut loc cand mai multi presedinti ai unor companii procesatoare de tutun au fost aliniati in cadrul unei audieri a Congresului american si au fost intrebati daca nicotina creeaza dependenta. In cele 30 de secunde care li s-au acordat fiecaruia, acestia au negat, rand pe rand, dependenta pe care o da nicotina. Acest fapt, sustine guvernul, a facut parte din conspiratie.

De-a lungul anilor, companiile si-au schimbat pozitia. Astazi, Phillip Morris recunoaste efectele negative ale nicotinei. William Ohlemeyer, consilier al grupului Altria, afirma ca declaratiile din trecut, cu toate ca erau eronate, nu reprezentau lipsa de onestitate fata de clienti. “Poate ca erau gresite, in unele cazuri chiar recunoastem asta, dar nu inseamna ca am comis vreo frauda”, este de parere Ohlemeyer. Cand sefii companiilor spuneau ca nicotina nu creeaza dependenta, asta si credeau, si nu se purtau ca niste mafioti pacalind publicul.

Guvernul va prezenta un munte de documente care atesta dincolo de orice dubiu, cred avocatii, ca in interiorul companiilor se cunosteau efectele adevarate ale tutunului, chiar daca ceea ce prezentau consumatorilor era mult mai benign.

Adevarata problema luata in discutie nu este daca publicul a fost inselat, companiile pierzand deja o serie de procese. Intrebarea este de cand dureaza aceasta inselare a populatiei. Din moment ce industria recunoaste impactul nicotinei asupra sanatatii, este greu de argumentat ca fraudarea inca mai are loc, iar efectul financiar va fi, probabil, limitat. Plata integrala a sumei ceruta de guvern ar “impinge” in faliment multe companii, dar putini se asteapta ca acest lucru sa se intample.

In acelasi timp, un val de publicitate negativa va lovi industria tutunului. Multi oameni au murit deja de cancer, boala la care nu se asteptau-si nimic nu mai poate indrepta lucrurile. Dar Ohlemeyer e de parere ca multe din cerintele guvernamentale care reglementeaza domeniul au fost indeplinite in 1996, cand marile companii au platit 206 miliarde dolari intr-o intelegere cu oficialii a 46 de state din S.U.A..

Acest acord verifica cu strictete felul in care tigarile pot fi promovate pe piata, in timp ce producatorii sunt supusi unor controale mult mai riguroase. Mai mult de 300 de martori vor fi audiati in cadrul procesului.

alexandru.cerchez@zf.ro