Intus
In beciul Palatului Mogosoaia, intr-o lumina difuza si inteligent scenografiata, sugerand solemnitatea glaciala si misterioasa a tabernacolelor din epoca paleocrestina a Orientului Mijlociu, Elena Boby Dumitrescu a imaginat si a pus in scena unul dintre cele mai puternice concepte expozitionale vazute la noi in ultimii ani
In beciul Palatului Mogosoaia, intr-o lumina difuza si inteligent scenografiata, sugerand solemnitatea glaciala si misterioasa a tabernacolelor din epoca paleocrestina a Orientului Mijlociu, Elena Boby Dumitrescu a imaginat si a pus in scena unul dintre cele mai puternice concepte expozitionale vazute la noi in ultimii ani. Sculptura si desen. Forme imaculate modelate din materiale usoare (lemn, carton, hartie, structuri, textile, gipsuri…), incremenite in atitudini spasmodice sugerand suferinta martirica, resemnarea, reculegerea, moartea, exaltarea spirituala, plutirea angelica, aspiratia resurectionala…
INTUS (de la expresia “intus et in cute”, inauntru si sub piele) este numele acestei pline de provocatoare reflectii imprejurare artistica, in care se regasesc tensiuni dramatice, un tulburator epos poematic si o patrunzator-interogativa reverie spirituala, aproape mistica.
Un termen ce traduce, de fapt, profunda implicare a eului, subiectiv si fragil, in temeiurile supreme ale mitologiei existentiale. Elena Boby Dumitrescu adopta in acest model de unitar si coerent discurs plastic instrumente si registre expresive variate si foarte eficiente in planul seductiei vizuale. De unde si nota spectaculara a intregii expozitii, pastrand inca discretia si echilibrul tonal al rostirii plastice, facuta parca in soapta, pentru a spori linistea transcendenta care domina intregul spatiu de expunere.
Proiectul “INTUS”, nu chiar in aceasta configurare expozitiva (care, in treacat fie spus, mi se pare una exemplara prin subtila adecvare la o ambianta aparent potrivnica), a fost initiat cu doi ani in urma, pe perioada unui consolidat stagiu de perfectionare artistica la Roma. Elementele de substrat cultural si teozofic sunt vizibile, mediul Cetatii eterne fiindu-i, in acest sens, benefic si inspirator artistei.
Revelatiile traite de sculptor in acest spatiu, saturat de insemne vestigionare fundamentale pentru intreaga istorie a civilizatiei, au slefuit viziunile anterioare ale artistei in preluarea si reconversia plastica a arhetipurilor, in cercetarea sa insinuandu-se rabdarea scrutatoare si clarviziunea talmacitoare de forme si simboluri din epura sau releveul arheologului. Boby Dumitrescu pare sa fi tins mai sus, sau mai in profunzime, prin juxtapunerea judecatilor proprii situate, natural, in prelungirea sensibilitatii si polemismului postmodern, tipice generatiei sale si timpului in care traieste.
Distinctia carturareasca cu care abordeaza astfel de tematici, de o gravitate si o adancime niciodata razbite, a dus-o la remarcabila reformulare plastica a conceptelor. O face cu eleganta stilistica neabatut nutrita din marea stiinta a modelarii corpului uman, inteleasa si folosita ca un solid argument al culturii vizuale careia ii apartine.
Artista introduce notele de particularizare a propriei viziuni, ca si a starii de spirit ce anima frivolitatea sau superficialitatea atitudinala a contemporanilor, cu priceperea interpretului vituoz al unei partituri consacrate. In datele sale esentiale si perene, arta Elenei Dumitrescu ramane in descendenta ontogenetica a marilor modele ce jaloneaza istoria artei universale.
Acest adevar este incorporat in opera sa recenta. Dar nu numai in datele lui formale, exterioare, impresionante prin acuratetea modelajului, a analizei si constructiei gestual-atitudinale, a expresivitatii formelor anatomice (structural si consecvent omniprezente in creatia artistei!), ci si in fundamentarea ideatica (aici, teologica) a discursului sau sculptural. Rezumativ, proiectul este cladit pe axa semnificativa a Genezei adamice, a caderii lui in dizgratia divina, si reabilitarea lui ulterioara in acceptiunea christica, cu tot periplul sacrificial si al resurectiei mantuitoare, pastrand ca semn distinctiv in recunoasterea personajului, la mare distanta temporala in memoria mitologica a umanitatii, doar un singur semn – cicatricea de pe toracele personajului. Prima, cea din care a fost plamadita faptura Evei, cea de a doua, a ranii de pe Crucea Mantuirii, care a ingaduit miraculoasa regasire a Omului intru Dumnezeu. Dar nu intr-un Eden al fericirii vesnice, ci intr-un purgatoriu al purificarii prin suferinta si smerenie. O fabuloasa miza teozofica, pe care artista o converteste sculptural intr-o curajoasa viziune.
Elena Dumitrescu
Nascuta la 10 octombrie 1971, locuieste in Bucuresti.
Contacte la tel. 0745.46.35.94, sau la adresele: elenadumitrescu1@yahoo.com si www.elenadumitrescu.ro
Absolventa a Academiei Nationale de Arte Plastice din Bucuresti, ocupa in prezent functia de lector universitar la catedra de sculptura a Universitatii Nationale de Arte
din Capitala Expozitii de grup (selectiv)
1995 – “Dialogul Libertatii”, galeria Galla, Bucuresti
1997 – Sculptura la Ludwig Forum, Aachen, Germania
1999 – “Sculptori romani Contemporani”, Conservatorul din Atena, Grecia
2005 – “Spazi Aperti”, Accademia di Romania din Roma- “Arta sacra” galeria Senso, Bucuresti
2007 – “Poduri europene”, Muzeul Brukenthal, Sibiu, Bucuresti
Expozitii personale
2001 – Sculptura, galeria UNA, Bucuresti
2002 – Sculptura, galeria Simeza, Bucuresti
2006 – Desen si sculptura, Accademia di Romania din Roma
Ansamblul INTUS, realizat din papier-mache, are un pret estimativ de 15.000 euro. Piesele de sculptura mica ale autoarei au preturi ce pornesc de la 1.000 de euro.
-
Rompetrol Rafinare, meme stock-ul de la București, s-a dezlănțuit: oscilații de aproape 15% în ambele direcții și un rulaj de 6 mil. lei, al doilea după Banca TransilvaniaBurse - Fonduri mutuale · 12 noiembrie 2026
-
Foraj Sonde Videle (FOJE) le cere acționarilor să aprobe un capital autorizat de până la 20% din acțiuni, un împrumut convertibil de 5 mil. euro de la acționarii principali și noi credite de la Banca TransilvaniaBurse - Fonduri mutuale · 12 noiembrie 2026
-
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România critică dur interzicerea participării unui jurnalist la conferințele de presă de la Cotroceni. „A-i interzice presei să pună întrebări înseamnă a-i nega dreptul de a exista, iar o astfel de măsură îi privește și pe cetățenii care așteaptă răspunsuri de la cei aflați în funcții publice”ZF 24 · 12 noiembrie 2026