Invadarea Cehoslovaciei

Incepand cu noaptea de 20 spre 21 august 1968, Cehoslovacia a facut obiectul interventiei trupelor a cinci state membre ale Tratatului de la Varsovia.

In cursul acelei nopti, aeroportul central din Praga a fost ocupat prin surprindere, printr-o abila manevra diversionista. Mai intai, catre orele 21.30 ale zilei de 20 august, cu zborul Varsovia-Praga, au sosit, sub acoperirea de turisti, 80 de ofiteri sovietici inarmati. Peste circa un sfert de ora, un alt avion sovietic IL-18, cu alti circa 80 de “turisti”, a cerut permisiunea de a ateriza. Imediat dupa el, si-a facut aparitia un al treilea avion sovietic, cu o “incarcatura” similara, care nici macar nu a mai cerut permisiunea autoritatilor cehoslovace de a ateriza.

Ofiterii sositi cu primul avion au blocat conducerea aeroportului, care nu a mai putut raporta evenimentul, iar ofiterii sositi cu urmatoarele doua avioane au blocat obiectivele exterioare ale aeroportului, interzicand decolarea altor aparate de zbor, inclusiv a celor straine, si asigurand aterizarea avioanelor care transportau o parte a trupelor interventioniste si tehnica lor de lupta.

La orele 23.25, general-locotenentul Iamscicov, fost ofiter de legatura al Tratatului de la Varsovia, devenit seful statului-major al trupelor de ocupatie, s-a prezentat la ministrul cehoslovac al Apararii, informandu-l ca, in urma cu cinci minute, trupele celor cinci aliati trecusera granita Cehoslovaciei si ca “din acest moment, eu comand aici”.

In aceeasi noapte de 20/21 august, din mai multe directii, au inceput sa patrunda in Cehoslovacia trupe terestre sovietice, poloneze, maghiare, est-germane si bulgare, insumand circa 300.000 de oameni. Sprijinite de 7.500 de tancuri si transportoare blindate, precum si de 1.500 de avioane de transport, vanatoare si elicoptere, ele au pus stapanire asupra obiectivelor militare cele mai importante. Cu exceptia unor comandanti, militarilor din trupele de ocupatie nu li s-a comunicat caracterul real al actiunii la care participau. Aflarea adevarului a determinat o asemenea diminuare a moralului trupelor, incat a impus inlocuirea unora dintre efectivele initiale cu unitati proaspete.

Din punct de vedere militar, operatiunea a fost un succes, inca din data de 21 august principalele cai de comunicatie, obiective strategice si localitati incapand pe mainile ocupantilor. Succesul actiunii a fost facilitat si de atitudinea adoptata de presedintele Svoboda si de ministrul Apararii, Dzur, care au urmarit evitarea cu orice pret a varsarii de sange.

Interventia punea capat experimentului praghez al “socialismului cu fata umana”.