Investitorii straini si punctele slabe ale Codului muncii

Consiliul Investitorilor Straini (CIS) a identificat o serie de probleme in patru domenii ale proiectului Codului Muncii.
“Nu am reusit sa vedem noul proiect al Codului, dar, pe baza celui publicat in presa, am identificat mai multe probleme. Consiliul Investitorilor Straini a trimis saptamana trecuta Ministerului Muncii observatiile punctuale la diferite articole si asteptam un raspuns”, a declarat pentru Ziarul Financiar Ruxandra Stan, directorul executiv al CIS.
“Printre problemele identificate de CIS se numara fondul de garantie pentru imposibilitatea de plata a salariilor – consideram inoportuna crearea unui astfel de fond; rolul sindicatelor – care nu este clar specificat; contractul individual de munca – in special chestiunile legate de contractul pe perioada determinata, precum si aspectele birocratice legate de contracte si relatiile de munca”, a mai spus Ruxandra Stan. Ea a adaugat ca la nivelul Consiliului a fost infiintat un comitet de lucru special pentru Codul muncii.

Ce spun analistii
Dupa multe tergiversari, guvernul a finalizat noul Cod al muncii si si-ar putea  asuma raspunderea in Parlament pentru acest act normativ pe 9 decembrie. Sub pretextul transpunerii legislatiei europene, noul proiect creeaza un labirint administrativ pentru angajatori. Singura lor speranta este faptul ca proiectul evita sa gaseasca o solutie pentru problemele cele mai controversate si amana legiferarea lor pentru o data neprecizata.
Codul muncii, asa vast cum este (peste 300 de articole), consta in principal in legislatie cadru, multe detalii urmand sa fie legiferate ulterior. Textul face trimitere, in mod explicit, la o serie de legi viitoare, privind fondul de garantie pentru imposibilitatea de plata a salariilor; organizarea comitetelor de siguranta la locul de munca; contractele instruire; sindicate; asociatiile patronale sau clasificarea pe grupe de munca.
Cele mai multe dintre schimbarile introduse de noul Cod sunt motivate prin nevoia de a transpune prevederile europene in legislatia romaneasca.
Proiectul permite introducerea in contractele de munca a clauzelor privind exclusivitatea (angajamentul fata de un singur angajator) si non-competitia (angajatului ii este interzis sa lucreze simultan pentru un concurent direct) – doua probleme cu care se confruntau angajatorii romani. De asemenea, se introduce conceptul de consultare intre angajator si reprezentantii angajatilor, incercand astfel sa imbunatateasca climatul relatiilor de munca.

Nici un stimulent pentru angajator
Proiectul insista mult pe instruire si ucenicie. El sustine dreptul angajatului de a participa la programe de pregatire, creind in acelasi timp obligatia pentru angajatori de a-si instrui angajatii.
“Legislatia nu contine, din nefericire, modalitati de stimulare a angajatorului, in scopul de a se supune acestor cerinte. Singurul stimulent prevazut este posibilitatea de a obliga angajatul sa ramana in cadrul unei companii pentru o anumita perioada de timp (pana la trei ani). Pe de alta parte, aceasta situatie nu este avantajoasa pentru angajat. De aceea, prin obligatiile impuse angajatorului, se creeaza rigiditati pe piata muncii, reducandu-se astfel eficienta economica. O solutie mai buna ar fi aceea de a acorda angajatorului stimulente financiare pentru programele de instruire (reduceri de impozite): din moment ce instruirea creeaza castiguri pentru intreaga economie, nu doar pentru angajator, ar fi logic ca societatea sa suporte o parte din costul programului de instruire”, se arata intr-o analiza a proiectului Codului muncii realizata de Societatea Academica din Romania (SAR) la initiativa Ministerului Afacerilor Externe.
Cu toate acestea, incercarea de a respecta legislatia europeana in ce priveste timpul de lucru este foarte ingaduitoare in ceea ce priveste drepturile angajatilor: in timp ce directiva europeana obliga la minim patru saptamani de concediu anual platit, legislatia romana este mai generoasa; ea ofera minim cinci saptamani. “Este greu de crezut ca a doua dintre cele mai sarace economii din randul tarilor in curs de aderare isi poate permite sa supraliciteze norma europeana”, sustin analistii SAR.

Relatia angajator – sindicate
Noul Cod aduce un plus de presiune asupra angajatorului si un plus de putere sindicatelor. Administratia este obligata sa consulte sindicatele, acestea detinand un rol important in politica de resurse umane: negociaza contractul colectiv de munca; trebuie consultate in legatura cu orice disponibilizare colectiva; pot interveni in disponibilizarile individuale etc.
“Pe langa rigiditatile introduse in administrarea resurselor umane, costul insusi al sindicatelor nu este deloc neglijabil, indeosebi in companiile mici si mijlocii: angajatorul nu poate concedia un reprezentant sindical si plateste o parte din salariul acestuia”, se arata in analiza SAR.
Proiectul prevede ca sindicatele sunt implicate in comitetul privind protectia muncii; in plus, unor angajatori li se cere sa furnizeze servicii medicale pentru bolile capatate la locul de munca. Acestea sunt costuri aditionale pentru angajator – fie directe, fie prin cresterea sarcinilor administrative.
In sfarsit, prevederile asupra grevelor se indreapta din nou impotriva angajatorilor: li se interzice sa raspunda la o greva prin inchiderea companiei, iar in orice litigiu de munca sunt obligati sa aduca probe.
“Toate aceste prevederi vor afecta performanta companiilor romanesti, mai ales in cazul celor mici si mijlocii, unde costurile legate de respectarea noii legislatii vor fi ridicate. Totodata, atragerea investitiilor straine risca sa devina mai dificila in conditiile in care sindicatele romanesti se bucura de o reputatie proasta pe plan international”, spun analistii.

Pozitia autoritatilor
“Nu este un Cod al Muncii eshaustiv, desi, contractul individual de munca este reglementat aproape in toate aspectele sale. Exista insa texte de principii care fac trimitere la legi speciale in ceea ce priveste contractul colectiv de munca, in ceea ce priveste dialogul social, relatiile de munca, jurisdictia muncii, controlul pe piata muncii”, a declarat ministrul muncii Marian Sarbu.
El a adaugat ca acest Cod al muncii va facilita aparitia clasei de mijloc in Romania. “Cred ca acest Cod al Muncii va facilita necesitatea, consolidarea aparitiei clasei de mijloc in Romania, din care, o mare parte din randul salariatilor sa faca parte. Codul asta, este un cod care asigura o flexibilitate suficienta pe piata muncii, dar este un cod impotriva precaritatii”, a mai spus ministrul.
Sarbu spune ca noul Cod a fost realizat cu participarea tuturor partenerilor sociali, ca au fost consultati specialisti de marca, din randul celor care se ocupa cu dreptul muncii. “Am avut fireste si experiza din partea organizatiilor internationale ale muncii si a UE”, a mai spus el.
Ministrul a adaugat ca este convins ca acest Cod va aduce mai multa stabilitate politica, economica si sociala.