Irlanda, de la tigrul celtic la veriga slabă a Europei

Europa a cunoscut multe povești economice specta­culoase în ultimii 20 de ani, dar puține pot fi comparate cu cea a Irlandei. Puternic îndatorată și la marginea prăpastiei la finalul anilor ’80, Irlanda a devenit, extrem de brusc, “tigrul celtic” al anilor ’90 și 2000, timp în care înregistra creșteri economice de peste 5-6%. Ulterior, odată cu declanșarea crizei economice mondiale din ultimii ani, țara a intrat într-o puternică recesiune, declinul resimțindu-se încă din 2008. În 2010, deficitul bugetar al țării se va ridica la cel puțin 32% din PIB, în timp ce datoria publică va echivala cu Produsul Intern Brut al țării, potrivit The Economist.

“Din ceea ce se întâmplă în Irlanda putem observa cât de repede se pot deteriora lucrurile, având în vedere că țara era în trecut exemplul care era dat tuturor. Trebuie să ai mare grijă cum gestionezi perioadele de boom prelungit, așa cum a fost cazul Irlandei. Nu poți să ai creștere economică galopantă timp de atâția ani”, a declarat Lucian Anghel, economist-șef al BCR.
Sistemul bancar irlandez, în corzi
Chiar dacă Irlanda susține că se descurcă cu banii pe care îi are în vistierie până la mijlocul anului viitor și că nu va apela până atunci la piețele de capital, băncile sale, puternic slăbite de colapsul pieței imobiliare pentru că nu și-au mai putut recupera creditele accesate de constructori, sunt din ce în ce mai dependente de Banca Centrală Europeană (BCE), în condițiile în care costurile de finanțare de pe piețele de capital sunt extrem de ridicate.

Împrumuturile contractate de creditorii irlandezi de la BCE au crescut în numai o lună, din septembrie până în octombrie, la 130 mld. euro, adică circa 80% din PIB-ul irlandez.
În prezent, există din ce în ce mai multe zvonuri potrivit cărora Irlanda va apela la fondul de urgență în valoare de 440 mld. euro al Uniunii Europene, special conceput pentru a contracara efectele de extindere a crizei datoriilor din Grecia. Chiar ieri, presa irlandeză titra, citând surse anonime, că Dublinul se gândește să ceară de la Uniunea Europeană bani, dar nu pentru stat, ci pentru bănci, în încercarea de a evita noi turbulențe. Surse din cadrul UE au confirmat agenției de presă Thomson Reuters că discuțiile privind un potențial bailout sunt în derulare și că, având în vedere că de la zi la zi costurile de finanțare ale Irlandei se majorează, țara nu va putea merge mai departe fără să se împrumute. Cu toate acestea, ministrul francez de finanțe Christine Lagarde a declarat că nu s-a realizat nicio solicitare de ajutor din partea guvernului de la Dublin.
Un ajutor pentru bănci ar putea totaliza circa 80 mld. euro între 2011 și 2013, potrivit unei estimări a Barclays Capital.

Pionierat în măsurile de austeritate
În urmă cu doi ani, problemele Irlandei erau la început, iar țara era nevoită să reducă cheltuielile publice, să majoreze taxele, aceleași măsuri de austeritate pe care statele cu cele mai avansate economii, dar și România, au fost nevoite să le adopte în ultima perioadă, constrânse fiind de piețele financiare. De asemenea, circa 30 mld. euro au fost injectați în băncile “zom­bie”, cum este cazul Anglo Irish, care a fost naționalizată după ce a acordat credite pe bandă rulantă dezvoltatorilor imobiliari, fără a analiza situația acestora. Deși a fost un pionier în ceea ce privește măsurile de austeritate, Irlanda nu a fost premiată pentru inițiativa sa, ci mai degrabă pe­depsită, în condițiile în care criza s-a adâncit și mai mult.
Majoritatea economiștilor străini nu cred că există riscul ca turbulențele declan­șate de problemele Greciei în urmă cu șase luni să se repete din cauza Irlandei. Cu toate acestea, toți ochii sunt pe Irlanda în mare parte pentru că în ultimele zile s-a tot vehi­culat posibilitatea că ar urma să fie prima țară care să acceseze fondul de sal­va­re al UE în valoare de 440 mld. euro.

UE Și FMI pun presiune pe Grecia

Grecia se așteaptă ca UE și FMI să facă presiuni pentru adoptarea unui nou set de măsuri de austeritate pentru atingerea țintelor de deficit negociate, scrie The Wall Street Journal. Deficitul pentru 2009 este estimat între 15,4% și 15,5% din PIB, iar cel pentru anul în curs va scădea până la 9,3%-9,5%. “Dacă cifrele se vor confirma, ne așteptăm la o nouă rundă de negocieri cu Fondul și Uniunea Europeană pentru noi măsuri de austeritate”, susține un înalt oficial elen. Grecia a evitat intrarea în incapacitate de plată în luna mai cu ajutorul fondurilor internaționale de 110 mld. euro, dar, conform înțelegerii cu creditorii internaționali, autoritățile de la Atena trebuie să implementeze bugete multianuale de austeritate alături de creșterea nivelului taxelor și impozitelor. Creditorii internaționali presează Grecia să reducă deficitul bugetar până la 8,1% din PIB anul acesta, iar anul viitor până la 7,6%. Premierul George Papandreou susține că Uniunea Europeană și FMI vor cere reducerei de cheltuieli suplimentare de 4-4,5 mld. euro. Șeful executivul elen consideră însă că o abordare mai realistă ar fi tăieri de cheltuieli de 2 mld. euro, poziție pe care va încerca să o susțină în cadrul negocierilor ce vor începe săptămâna viitoare. Gabriel Razi

Va renunța Portugalia la euro?

Ministrul de externe al Portugaliei Luis Amado a declarat că lusitanii ar putea fi nevoiți să părăsească zona euro dacă situația economică continuă să se înrăutățească, scrie The Wall Street Journal. “Toată clasa politică face efortui pentru a întelege gravitatea situației cu care ne confruntăm”, a spus Amado. Analiștii consideră că Portugalia ar putea fi următoarea pe lista țărilor care se vor confrunta cu o criză similară celei care a lovit puternic Grecia și de curând și Irlanda. Investitorii plasează Portugalia alături de țări cu probleme economice cum ar fi Grecia sau Irlanda, obligațiunile cu o maturitate de zece ani, emise de autoritățile de la Lisabona fiind tranzacționate la un randament de aproape 7%,cu 4,5% mai mult decât titlurile emise de guvernul de la Berlin.Teama investitorilor complică misiunea guvernului de a reduce deficitul. Dacă în 2008, Portugalia avea un deficit de 3%, acum acesta se plasează la 9%, fiind însă sub nivelurile înregistrate de Grecia sau Irlanda. Creșterea economică portugheză a gravitat în jurul a 1% în ultimii zece ani, sub rata medie de creștere a celorlalte state din zona euro. Gabriel Razi