Isărescu: Mișcările mici de curs nu ar trebui să se vadă în prețuri

Reacția guvernatorului vine într-un moment în care analiștii apreciază că BNR vinde valută pe piața interbancară pentru a aprecia leul, tocmai în încercarea de a contracara presiunile inflaționiste aduse de scumpirea petrolului și alimentelor pe bursele internaționale. Leul s-a apreciat în acest an cu 1,3% în raport cu euro, ajungând la cel mai bun nivel din ultimele nouă luni.

“Modificări de 1-2% ale cursului nu ar trebui să se vadă imediat în prețuri. Cred că prețurile din România vor ajunge să aibă o mult mai mare independență față de evoluțiile din exterior”, a declarat Isărescu la ceremonia de primire a Legiunii de Onoare din partea președintelui Franței, organizată la Ambasada Franței din București.

Întrebat dacă aprecierea leului este justificată de fundamentele economice, Isărescu a răspuns că modificări de până la 3-4% ale cursului nu trebuie băgate în seamă. Banda indicată de guvernator este însă destul de largă. Plecând de la nivelul de 4,26 lei/euro, consemnat la sfârșitul anului trecut, o bandă de plus/minus 4% ar corespunde unui interval de 4-4,4 lei pentru un euro. Aceasta este de altfel banda în care a evoluat cursul de la începutul anului 2009 și până în prezent.

Totodată, el a arătat că aprecierea leului cel mult mai temperează anticipațiile conform cărora moneda națională s-ar deprecia sau descurajează persoanele care “tendențios” vorbeau despre depreciere ca justificare pentru creșterea prețurilor.

Experiența anilor trecuți a arătat că mișcările de curs se transmit foarte rapid în prețuri când leul se depreciază, iar comercianții și populația se așteaptă la o accelerare a inflației.

În schimb, scăderile de curs se văd în prețuri cu un decalaj mai mare.

Aprecierea leului rămâne însă una dintre puținele pârghii pe care BNR le mai are la dispoziție pentru a contracara presiunea pusă de prețurile externe, în condițiile în care inflația a depășit ținta în fiecare din ultimii patru ani, deși politica monetară a fost restrictivă.

În timp ce pe plan local oamenii de afaceri și unii analiști afirmă că BNR ar trebui să folosească cu mai mult curaj politica monetară pentru a susține ieșirea economiei dintr-o recesiune care s-a prelungit mai bine de doi ani, ambasadorul Franței a remarcat că banca centrală a reușit să evite o criză financiară.

“BNR a exercitat și exercită un control vigilent asupra sectorului bancar, gestionând în mod funcțional rezervele minime obligatorii ale băncilor, atât în cantitate, cât și în calitate, ceea ce a permis menținerea în cursul crizei a lichidității pieței interbancare. Mulțumită acestei politici inspirate, România nu a cunoscut criza financiară, spre deosebire de alte țări”, a spus Henri Paul, ambasadorul Franței la București.

El a ținut să sublinieze de asemenea modul pragmatic în care BNR gestionează dobânda sa de politică monetară pentru a stimula băncile să-și diminueze dobânzile și să înlesnească finanțarea economiei.

“Criza financiară și economică, pe care nu am depășit-o încă, trebuie să ne deschidă cu adevărat ochii: creșterea de mâine nu poate fi construită pe aceleași baze ca acelea pe care s-a construit creșterea din trecut”, a comentat Henri Paul. El a adăugat că “piețele nu pot face legea” și că este necesară o supraveghere a acestora “pentru a evita excesele și a preveni vulnerabilitățile” identificate pe perioada crizei.