Isărescu nu mai vrea acord cu FMI, ci să înfrunte piețele

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat ieri că după 2013, când expiră actualul acord, România nu mai trebuie să apeleze la FMI, pentru a arăta piețelor financiare că se poate descurca singură.

“Cel mai bine ar fi să ieșim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrurile merg bine și nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te lungești într-un asemenea acord nu va mai fi un mesaj bun”, a spus el.

Declarația guvernatorului este surprinzătoare având în vedere că de-a lungul timpului a stat mai degrabă de partea FMI, iar public nu s-a opus încheierii niciunui acord. Deși în toamna lui 2008, când izbucnise criza, susținea că nu avem nevoie de FMI pentru că avem resurse, începutul anului 2009 l-a adus în postura de a justifica public, alături de președintele Băsescu, care se pregătea să candideze pentru un nou mandat de președinte, necesitatea rapidă a unui acord cu instituțiile financiare internaționale – FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.

Isărescu a menționat ieri, la seminarul “România încotro? Evaluări europene și implicații asupra României”, că nu este adeptul ajustării brutale a datoriei publice, așa cum s-a întâmplat în anii ’80. Atunci România a dat default, înfuriind bancherii internaționali, Ceaușescu preferând să ramburseze apoi datoria până la ultimul dolar în loc să ajungă la o restructurare a acesteia.

Guvernatorul BNR a spus că ieșirea pe piața americană de acum o săptămână, în care Ministerul Finanțelor a împrumutat 1,5 mld. dolari pe 10 ani, la o dobândă de 6,75% pe an, nu a fost deloc ieftină, dar trebuia plătit acel preț pentru a reintra pe Wall Street. “Orice se poate spune despre împrumutul de pe piața americană, dar nu că a fost ieftin. Este un împrumut care vine după 16 ani, plătești acolo o primă de reintrare pe piață, plătești o primă de risc, așa cum este percepută întreaga Europă în prezent.”

Datoria externă a statului este de 22 mld. euro. Atâta timp cât economia nu crește cu mai mult de 3% pe an, soldul datoriei va crește în fiecare an.

În acest an, România trebuie să își refinanțeze datorii în lei și valută de echivalentul a peste 17 mld. euro. În ultimul timp, dobânzile la lei la care se împrumută statul au scăzut spre 5,5%-6% pe an, dar în schimb la euro randamentele tranzacționate sunt în creștere din cauza primei de risc alăturată Europei.

Resursele financiare în euro sunt mai greu de găsit și mai scumpe. Din acest motiv, începând cu trimestrul patru al anului trecut BNR a devenit mai activă pe piața monetară internă pentru a asigura lichiditate în lei.

BNR a redus de la începutul anului de două ori dobânda, aceasta ajungând la 5,5% pe an, cel mai mic nivel din ultimii 21 de ani.