Isarescu: Sterilizam mai multi lei cand pleaca speculatorii

BNR va reveni la sterilizarea intr-o mai mare masura a excesului de lichiditati din piata monetara atunci cand leii trimisi spre vistieria bancii centrale vor proveni din depozitele atrase de la clienti si nu din vanzarile de valuta ale jucatorilor speculativi, spune guvernatorul bancii centrale.

“Cand sterilizez, ma uit la trei coloane: depozite atrase de o banca, credite acordate si sume licitate pentru sterilizare. Nu pot sa accept sa sterilizez sute de milioane de euro de la o banca cu un sold redus al depozitelor”, spune Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.

BNR a anuntat, la momentul trecerii la regimul de tintire a inflatiei, ca nu va valida calculele investitorilor speculativi, care vindeau valuta pentru lei, pe care ii plasau apoi in cadrul operatiunilor de sterilizare, la dobanzi atractive si fara riscuri.

Analistii si dealerii se asteptau de altfel la o astfel de abordare, anticipand o usoara crestere a sumelor sterilizate si consecutiv a dobanzilor abia atunci cand BNR va considera ca destule capitaluri speculative au iesit din piata.

Pe de alta parte, spun analistii, prin actuala politica, BNR ar putea sa incerce sa determine bancile comerciale sa reduca sensibil dobanzile la creditele in lei. Dupa ce acestea vor cobori pana la niveluri apropiate de cele la valuta, BNR ar putea sa atraga sume mai mari din piata, determinand astfel si cresterea dobanzilor la depozite, in speranta ca bancile comerciale nu vor majora, din motive comerciale, si dobanzile la credite. Guvernatorul a anticipat de altfel la inceputul anului coborarea dobanzilor la lei pana spre 10% pe an.

De altfel, marii jucatori din sistem nu s-au grabit sa-si ajusteze dobanzile la lei la noile niveluri. BCR a redus recent numai dobanzile la depozite, fara a ieftini si creditele in moneda locala. De altfel, banca este acum concentrata pe expansiunea finantarilor in valuta, unde mai are loc de manevra, chiar sub noile reglementari ale BNR. BRD-SovGen, al doilea jucator din sistem, nu a facut inca nici o miscare privind dobanzile la lei. Doar Raiffeisen, a treia banca de pe piata, a reactionat, reducand la inceputul acestei saptamani dobanzile atat la depozite, cat si la creditele in moneda locala.

BNR a organizat ieri o licitatie pentru sterilizarea excesului de lei din piata, insa a atras depozite la o luna in valoare de numai 2 miliarde de lei (echivalentul a 0,5 miliarde de euro), reprezentand numai o zecime din totalul sumelor oferite de banci.

Scaderile de dobanzi la lei din lunile anterioare, chiar daca de mai mica amploare, au marit apetitul clientilor pentru imprumuturi in moneda locala.

Creditul de consum in lei a crescut in august cu 7,8%, pana la un sold total de 8,35 miliarde de lei (2,4 mld. euro), aceasta fiind una dintre cele mai rapide expansiuni lunare inregistrate anul acesta.

August a fost a patra luna consecutiva in care creditul in lei a crescut, in volume absolute, mai repede decat cel in valuta. Ritmul din august este egal cu cel din iunie, fiind depasit numai de cresterea de 14% inregistrata in mai. Intre timp insa baza de comparatie a mai crescut. In iulie cresterea a fost de putin peste 5%.

Creditul in valuta a crescut in august cu 8,8% in lei, ajungand la un sold de 4,95 de miliarde de lei (1,4 miliarde de euro). Si finantarile in moneda straina au inregistrat in august o usoara accelerare a ritmului de crestere insa, chiar si in aceste conditii, diferenta de dinamica fata de imprumuturile in lei a scazut pana la cel mai mic nivel din ultimii ani. Scaderea ritmului de crestere este insa determinata si de majorarea bazei de comparatie.

In volum absolut, finantarile in moneda straina au inregistrat in august o crestere de 0,4 miliarde de lei, fata de 0,6 miliarde de lei in cazul celor in moneda locala. In aceste conditii, creditul de consum a crescut in august cu 8%, ajungand la un sold total de 13,3 mld. lei (3,7 miliarde de euro).