Își pierde moneda euro din atractivitate pentru țările din Europa de Est?

Propunerile făcute de liderii Franței și Germaniei pentru o coope­rare economică mai strânsă în zone euro, care prevăd introducerea unor pedepse care să întărească disciplina bugetară, ar putea face ca uniunea monetară să-și piardă din atractivitate pentru țările est-europene sau, din contră, siguranța mai mare pe care o oferă dacă măsurile sunt imple­mentate să facă Polonia, România sau Ungaria să adopte moneda unică mai repede.

Una dintre propunerile făcute de cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Nicolas Sarkozy spune că statele care înregistrează, în terminologia UE, un “deficit bugetar excesiv”, de peste 3% din Produsul Intern Brut, vor pierde accesul la fon­durile structurale și de coeziune primite de la UE, instrumentele prin care UE acționează pentru eliminarea dispari­tăților economice și sociale dintre țări, scrie The Wall Street Journal. “Regle­mentările ar trebui intro­duse în noile reguli care privesc fondu­rile structurale și de coeziune ce vor fi propuse pentru viitorul exercițiu finan­ciar multianual. Fondurile structurale și de coeziune trebuie să servească spri­jinirii refor­melor indispensabile vizând amelio­rarea competitivității și reducerii dezechilibrelor în zona euro”, se arată într-o scrisoare adresată de Merkel și Sarkozy președintelui UE Herman Van Rompuy.

“Problema e dacă o asemenea pro­punere poate fi implementată. Avem exemplul Pactului de stabilitate, care impune anumite limite și pe care nici Germania și nici Franța nu le-au respectat și nu au fost penalizate. Insti­tuțiile euro­pe­ne au în general pro­ble­ma punerii deciziilor în practică”, afirmă analistul economic Laurian Lungu.

Majoritatea statelor membre ale UE din Europa de Est care n-au adoptat încă euro, printre care și Ro­mânia, au deficite bugetare care depă­șesc pragul tolerat de UE. Coti­di­anul american dă la acest capitol exemplul Poloniei, stat care a intrat în UE în 2004 și s-a angajat, ca de altfel toți membrii Uniunii, să adopte la un moment dat euro.

“Mă îndoiesc că se va ajunge la un consens având în vedere actualele pro­bleme. Țările cu deficite mari ar trebui să fie ele primele interesate de rezol­varea problemei”, spune analistul economic Aurelian Dochia.

Până în prezent, Polonia nu a reușit să respecte criteriile necesare intrării în zona euro și nu are o țintă pentru adop­ta­rea monedei comune. România a rămas, de altfel, singura țară est-euro­peană cu un obiectiv cert pentru adoptarea euro – anul 2015. Polonia este unul dintre cei mai mari beneficiari de fonduri europene, iar acestea contribuie substanțial la PIB-ul țării. Polonia are, de asemenea, un deficit bugetar foarte mare, de 7,9% din PB anul trecut, care va fi greu de adus sub 3% din PIB.

Și chiar dacă reu­șește să aducă deficitul în limitele cerute de UE, Varșovia va pierde miliarde de euro dacă scapă deficitul de sub control.

România avea anul trecut un deficit bugetar de 6,4%. Singura țară est-europeană cu excedent este Estonia (membră a zonei euro din ianuarie 2011), dar și acesta firav, de 0,1% din PIB.

De asemenea, dacă o altă propunere franco-germană, de a alinia regimurile fiscale pentru sectorul corporate din Germania și Franța, este extinsă la nivelul zonei euro, ar putea descuraja investițiile străine în eventualii noi membri ai uniunii monetare, care acum beneficiază de avantajul că au impozite mai mici decât țările din Vest. În Polonia, impozitul pe profit este de 19%, iar în România de 16%, pe când în Germania acesta ajunge în jurul a 30%.

Chiar și un consiliu guvernator instituționalizat al zonei euro, o altă propunere franco-germană, ar contribui la îmbunătățirea nivelului de integrare, însă ar duce la limitarea independenței politicilor economice și fiscale ale țărilor membre.

În timpul crizei economice, care a urmat colapsului băncii americane Lehman Brothers, Polonia a fost singurul stat est-european a cărui economie nu a intrat în recesiune. Producătorii polonezi au profitat de deprecierea accentuată a zlotului, care a făcut ca exporturile să fie mai atactive pentru lumea exterioară.

“Cred că atractivitatea zonei euro va depinde foarte mult de ceea ce se va întâmpla în următorii doi ani, deoarece nu cred că zona euro își va păstra structura actuală. Țările din Europa de Est nu au altă cale decât să aștepte”, apreciază Aurelian Dochia.

La rândul lui, analistul economic Dragoș Cabat, consideră că penalizarea statelor care nu respectă obiectivele de deficit bugerar este o chestiune de bun simț.

“O zonă euro transformată devine și mai interesantă prin încrederea pe care o s-o dea investitorilor”, spune el. Laurian Lungu crede, de asemenea, că propunerea suspendării fondurilor structurale nu face zona euro mai puțin atractivă.