Islanda risca sa intre in faliment

Islanda risca sa intre in “faliment national”, a declarat primul-ministru islandez Geir Haarde, pregatind terenul pentru a oferi institutiilor de reglementare autoritatea sa preia controlul asupra bancilor maladive in conditiile in care inrautatirea crizei financiare aproape a sters insula de pe harta sistemului financiar global, scrie The Wall Street Journal.

Liniile de credit deschise pentru bancile islandeze au fost inchise luni, conform declaratiilor lui Haarde. Luni noaptea parlamentul islandez vota o lege de urgenta ce urma sa permita preluarea controlului de catre stat asupra intregului sistem bancar. Guvernul islandez a decis astfel in aceeasi zi nationalizarea celor mai mari doua banci din tara – Kaupthing si Landsbanki – pentru a evita o criza la nivel national. Landesbanki si cea de-a treia banca a statului, Glitner, vor fi preluate in intregime, in timp ce Kaupthing va fi obligata sa accepte un imprumut din partea statului. “Suntem pusi in fata unui real pericol, stimati concetateni, ca economia islandeza, in cel mai pesimist scenariu, sa fie atrasa impreuna cu bancile intr-un vartej al carui rezultat ar putea fi falimentul national”, a afirmat Haarde. Ieri Islanda a anuntat ca a acceptat un credit de 4 miliarde de euro din partea Rusiei, stire ce a generat o revenire a coroanei, care pierduse 35% din valoare. In teorie, punerea sistemului bancar sub aripa protectoare a guvernului si restructurarea acestuia ar trebui sa incurajeze alti actori sa ofere bancilor isladeze credite. In realitate lucrurile nu sunt deloc sigure, iar Islanda este probabil sa aiba nevoie de capital pentru a isi salva sistemul bancar, conform estimarilor analistilor, data fiind marimea redusa a economiei. Haarde a mai afirmat ca Islanda tinea legatura cu alte state in incercarea de a obtine lichiditati din surse externe. “Se dovedeste ca fiecare persoana isi vede propriul interes la fel cum fiecare tara si-l vede pe al ei”, a spus el inainte ca Islanda sa primeasca cele 4 mld. euro de la Rusia. In anii de boom ai creditului, bancile islandeze au evoluat. Ele ofereau credite atat in tara, cat si in strainatate. Activele lor au atins o valoare de zece ori mai mare decat productia economica a statului cu 300.000 de locuitori. Inasprirea conditiilor de creditare a ingreunat accesul la finantare lasand bancile vulnerabile in fata temerilor ca micul lor stat ar putea sa nu le sustina in cazul in care cel mai pesimist scenariu este pus in scena.