Jumatate din romani asociaza denominarea cu cresteri de preturi

Introducerea leului greu este perceputa de majoritatea populatiei negativ, fiind asociata in special cu cresterea preturilor la alimente si produsele de baza, releva un studiu realizat de Insomar.

Din datele sondajului reiese ca 50,9% din cei chestionati considera ca denominarea va aduce scumpiri, in timp ce 26,6% spun ca leul greu va determina scaderea cursului principalelor valute.

Printre efectele nominalizate de repondenti se mai numara scaderea inflatiei (22,7%) si cresterea puterii de cumparare (21,6%). Analistii Insomar spun ca tinerii cu studii medii din mediul urban sunt cei care percep denominarea cu mai multa incredere, inscriindu-se intr-un orizont de asteptare relativ optimist legat de cresterea puterii de cumparare a monedei nationale prin comparatie cu monedele forte, euro si dolar. Tot ei vad in aceasta masura si o cale de reducere a inflatiei.

Cele mai susceptibile sunt persoanele cu un nivel scazut de educatie din mediul urban ale caror venituri nu le confera suficienta siguranta si portectie in fata unor masuri care-i pot afecta economic si despre care au in general foarte putine informatii.

“Acestei perceptii de natura economica i se adauga una de natura cognitiva: calcularea simultana a preturilor in cele doua monede aflate in circulatie implica riscul de a fi inselati mai usor”, spun analistii Insomar.

Studiul a mai relevat faptul ca si persoanele care au o educatie superioara sunt de parere ca denominarea va aduce cresteri de preturi. In opinia acestora schimbarile monetare antreneaza, de regula, “reasezari” de preturi in dezavantajul populatiei, asa cum s-a intamplat in cazul introducerii euro in tarile UE, dar reprezinta sacrificiul economic ce trebuie facut de populatie in perspectiva integrarii Romaniei in UE.

Cei mai “speriati” de leul greu sunt pensionarii, pentru care pensiile mici vor parea si mai mici.

Studiul a incercat sa determine si care sunt perceptiile si asteptarile romanilor legate de negocierile cu Fondul Monetar International. La acest capitol, repondentii s-au impartit in doua tabere: optimisti si pesimisti.

Cei optimisti, categorie alcatuita in special din persoane cu studii medii si superioare, cu varste cuprinse intre 35 si 64 de ani, considera ca negocierile cu FMI duc la o integrare mai rapida a Romaniei in UE si imbunatatesc performantele economiei romanesti.

Cealalta categorie – pesimistii – alcatuita din persoane cu un nivel scazut al educatiei si mai in varsta, sunt de parere ca negocierile nu fac decat sa duca la o scadere a nivelului de trai si la descurajarea investitorilor autohtoni in detrimentul celor straini.

Studiul a fost realizat in perioada 16 – 21 februarie 2005, pe un esantion de 1.295 de persoane, si are o marja de eroare de 2,7%. miruna.lebedencu@zf.ro