Jurnalismul și elitele/ de Ziarul de duminică

Răduț Bîlbîie, Florin Șperlea, Mihaela Teodor

(Coordonatori)

Jurnalismul

O preocupare a elitei

Studii și cercetări de istorie a presei

Editura Tritonic

„De ce ar atrage, dintotdeauna, jurnalismul elita/viitoarele nume de referinta?”  – se întreabă Răduț Bîlbîie. Dintre sute de motive, câteva par să satisfacă un număr mai mare de cazuri: putința de a disemina rapid către un număr mare de oameni informații, opinii, creații; dorința de a fi cunoscut, remarcat; putința dezbaterilor și a coliziunii ideilor; împlinirea unui ideal personal sau de grup; dorința de a schimba, influența, modela opiniile, acțiunile și atitudinile semenilor. (…) Unde ne sunt elitele astăzi? Doar câteva observații. Împuținarea numărului de publicații și a numărului de pagini rezervate zonei editoriale, în convergență cu tabloidizarea conținuturilor au determinat migrarea reprezentanților elitei spre publicațiile culturale sau de idei ori în zona mediului virtual. Diminuarea rubricilor și ca număr, și ca spațiu, dispariția emisiunilor tematice, de autor, pierderea de spațiu de emisie în favoarea infotainment-ului, tot o consecință a tabloidizarii, apariția unor pseudo-modele identitare propuse de televiziuni și radiouri din zona creatorilor de serie B, starlete, personaje cu comportament colorat și facil, atenuarea până la dispariție a oricărei veleități culturale, de formare, a radiodifuzorilor, au oferit un spațiu puțin prietenos elitei.”

Volumul cuprinde 37 de studii, grupate în mari categorii: identitatea profesiei de jurnalist, reprezentanți ai elitei și presa, portrete, elita și presa în timpul regimului comunist, localism creator și diversitatea tematică, aspecte ale evoluției presei române, publicistica militarilor.  Portretele pe care le realizează autorii sunt dintre cele mai incitante: Mihai Eminescu, Tudor Teodorescu-Braniște, Aurel Leon, Constantin Mille, Păstorel, Pamfil Șeicaru, N.Carandino, Corneliu Coposu, Vasile Canarache, Felicia Antip.