„La Cadogan, birjar!”/ de Ziarul de duminică

Caragiale în pași de dans

Institutul Cultural Român din Londra a sărbătorit “Anul Caragiale” cu spectacolul extraordinar “Ta Ra Ta Tam – D’ale noastre” (foto 1), care a avut loc pe 19 noiembrie la Cadogan Hall, cunoscută sală de concert și spectacol din vestul capitalei britanice. Produs de compania de dans a celebrului coregraf Gigi Căciuleanu și de Teatrul Național din București, spectacolul face parte din “Anul Caragiale”, o inițiativă a Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, la împlinirea a 100 de ani de la dispariția marelui dramaturg român și 160 de ani de la nașterea sa. Organizatorii turneului european al spectacolului la Paris, Londra și Bruxelles sunt Fundația Art Production și European Artists Management, cu sprijinul Centrului de cercetare și creație teatrală “Ion Sava” și al ambasadelor României din cele trei capitale. Piesa de teatru-dans “D’ale noastre” readuce la viață personajele marelui Caragiale – Mitică, Zița, Cațavencu – , într-o lume fantastică, plină de absurd și haz, în care recunoaștem arhetipuri surprinzător de familiare prin momentele inspirate din “Dom­nul Goe“, “Bubico“, “Lanțul slăbiciu­ni­lor“, “O scrisoare pierdută” sau “O noapte furtunoasă”. “Un Caragiale revizitat în ziua de azi, în care absurdul ionescian a devenit lo­gică cotidiană – spune regizorul și coregraful Gigi Căciuleanu. Un spectacol în care mi-am propus să explorez această lume a noastră cea de toate zilele, plină cu de-ale noastre. Nu numai cele românești, ci, în general, de-ale noastre, ome­nești. Cât de goi ne simțim, așa, zvârliți în noaptea furtunoasă a acelor nimi­ci­toa­re nimicuri de-ale carnavalului coti­dian”.

Vânătorii de comori, varianta non-fiction

În decursul a 13 episoade puteți afla poveștile adevărate ale unora dintre cele mai mari legende ale istoriei. De la căutarea Sfântului Graal de către naziști (foto 2) până la vânătoarea americanilor după comorile piraților în Vietnam, de la povestea adevărată a craniilor de cristal până la misterul minelor regelui Solomon – acest documentar Viasat (4 decembrie – 26 februarie, ora 21:00) descoperă adevarul din spatele unora dintre cele mai uimitoare, romantice și ciudate vânători moderne de comori. Fiecare episod oferă reconstituiri dramatice, mărturii ale experților și martorilor. Dar și filmări din locații rare. Acestea sunt povești incredibile despre cum o bucată dintr-o sabie samurai, atât de perfectă încât se spune că putea tăia lumina, făcându-l invizibil pe posesorul ei, i-a fost daruită președintelui Woodrow Wilson și acum se afla la Casa Albă, sau cum o carte despre care se spunea că este incredibil de puternică a fost ascunsa timp de 500 de ani, dar conținutul era complet inventat.

Maramureșul subiectiv

Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, în parteneriat cu Căminul Cultural Repedea-Maramureș, Fundația pentru Meșteșuguri, Muzeul Maramureșului Sighetu-Marmației și Muzeul Țăranului Român au deschis expoziția “Fragmente vizuale”, organizată în cadrul proiectului “Maramureșul istoric recreat prin istorii personale” (foto 3) în sala mezanin a Ministerului Culturii și Patrimoniului Național din Bd. Unirii, nr. 22, sector 3.

Expoziția cuprinde materialele vizuale realizate de participanții la atelierele proiectului și poveștile culese de aceștia de la vârstnicii din propria comunitate. Vizitatorii vor avea ocazia să descopere frânturi din istoria Maramureșului din secolului XX, din perspectiva subiectivă a seniorilor care-și istorisesc experințele ce au evoluat în paralel cu derularea evenimentelor istorice. Pornind de la ideea investigării istoriilor propriei familii, tinerii beneficiari ai proiectului vor explica cum au redescoperit valorile identitare ale comunității, în contextul unui dialog intergenerațional, nu întotdeauna facil.

Proiect finanțat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, “Maramureșul istoric recreat prin istorii personale” își propune să suscite interesul tinerilor din zona Maramureșului istoric de a se implica în activități culturale dinamice, care valorifică patrimoniul zonal desprins din poveștile de viață ale celor mai reprezentativi seniori din comunitate.

Debussy și Proust la Ateneu

Spectacolele din ciclul “Confluența artelor” realizate de Cristina Vasiliu și care au loc la Ateneul Român, în cadrul Filarmonicii “George Enescu”, își propun conexiuni dintre diferite domenii artistice (muzică, literatură, arte plastice, dans film).
Pentru seara de miercuri, 21 noiembrie ora 18.30, tema aleasă a fost dedicată lui Claude Debussy (150 de ani de la naștere) și lui Marcel Proust (90 de ani de la moarte), precum și artiștilor din Parisul perioadei “Belle époque”. Au fost interpretate piese muzicale din creația lui Debussy și a altor compozitori contemporani lui, s-au citit texte literare și din corespondența sa, iar pe ecran s-au perindat imagini ale Parisului acelei epoci și ale picturii impresioniste, intercalate cu secvențe din filme artistice inspirate de romanele lui Proust, sau din documentare privind viața și creația lui Debussy (foto 4). A fost, de asemenea, prezentată o înregistrare document, din 1913, a lui Claude Debussy cântând la pian preludiul său “Danseuses de Delphes”. Alături de artiști consacrați, pe scenă au evoluat și tineri interpreți.

Copiii au pătruns pe tărâmul operei

Studioul Experimental de Operă și Balet “Ludovic Spiess” a pregătit copiilor o nouă surpriză muzicală, duminică, 18 noiembrie, în Sala Studio a Operei Naționale București (foto 5). Este vorba despre spectacolul “Aventuri pe tărâmul operei”, a cărui concepție și scenariu aparțin mezzo-sopranei Oana Andra. “Este un spectacol educativ într-un nou concept: poveste-joc-interacțiune. Copiii participanți vor fi aleși din public pe parcursul spectacolului. Copiii și publicul vor trece de la o etapă la alta, ca într-un joc, folosind drept parole cunoștințe din domeniul operei, care le vor fi furnizate chiar în cadrul desfășurării poveștii!”, mărturisește Oana Andra, creatoarea spectacolului.

Personaje de poveste au fost ghizii copiilor pe tărâmul magic al operei și al baletului, acompaniate de pianistul Alexandru Petrovici. Astfel, cei mici se vor reîntâlni cu Hänsel și Gretel, cu Cenușăreasa, Albă ca Zăpada, păsărarul Papageno, cu Vrăjitorul Colas, cu Motanul Încălțat și alți eroi, cu toții încercând să lupte cu temuta Regină a Nopții. Aceste personaje vor fi create de artiști ai Operei Naționale București, soprana Cristina Eremia, baritonul Adrian Strezea și balerina Adina Manda, alături de studenți și masteranzi ai Universității Naționale de Muzică București: Mădălina Barbu (laureată cu Mențiune la Concursul Internațional “Maeștri Artei Lirice – Valentin Teodorian, ediția a IV-a), Dominic Cristea, Elena Dincă, Evelin Marinaș, Natalia Godovaniuc. Mezzo-soprana Oana Andra va avea rolul Povestitoarei, cea care îi conduce pe copii prin lumea mirifică a muzicii și dansului. Regia este semnată de Anda Tabacaru Hogea și Cătălin Voineag, coregrafia de Maria Popa, iar cadrul scenografic de Dragoș Abagiu. Spectacolul “Aventuri pe tărâmul operei” conține fragmente din lucrări de operă și balet îndrăgite, precum “Bastien și Bastienne” și “Flautul fermecat” de Wolfgang Amadeus Mozart, “La Cenerentola” (“Cenușăreasa”) de Gioacchino Rossini, “Hänsel și Gretel” de Engelbert Humperdinck, opera “Motanul Încălțat” de Cornel Trăilescu și baletul “Albă ca Zăpada și cei șapte pitici” de același compozitor.

Cum să privim un film

Luni, 26 noiembrie, de la ora 20.00, Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate- ARCEN lansează un nou proiect sub numele de “Atelierele ARCEN” (foto 6). Primul Atelier din cadrul proiectului ARCEN va fi coordonat de Irina-Margareta Nistor, care va suține o prelegere cu titlul “Tur de cinema pe repede înainte. Video-Ghid: Irina-Margareta Nistor.” Organizatorii Atelierului pregătesc participanților o istorie a cinematografiei, presărată cu concepte de specialitate, cu explicații și cu multe secvențe din fimle, atât cele care au devenit legendă de-a lungul timpului, cât și ale unor filme fără niciun fel de valoare artistică. Cum să privim un film, dacă alegem filmul de la cinema sau cel din fața laptopului, ce înseamnă un film bun, cum arată un film prost, de ce sunt speciali frații Lumière, cum ne formăm o cultură cinematografică, cum a evoluat filmul, dar și publicul de cinema, sunt doar câteva din întrebările la care Irina- Margareta Nistor vine să dea un răspuns, luni 26 noiembrie, de la ora 20.00, la Ceainăria “Ceai la Vlaicu” (str. Aurel Vlaicu, nr. 47). “Atelierele ARCEN” se vor desfășura lunar, sub forma unor prelegeri publice interactive, pe diverse teme, urmând ca în intervalul lunilor noiembrie 2012- februarie 2013 să fie abordate teme din domeniul cinematografiei, al gramaticii limbii române, din domeniul teatrului și al literaturii universale. “Atelierele ARCEN” se adresează atât celor foarte tineri, elevi și studenți, cât și tuturor celor pasionați de cinematografie, literatură, lingvistică sau teatru. Intrarea la Atelierul “Tur de cinema pe repede înainte. Video-Ghid: Irina-Margareta Nistor” este de 16 lei, accesul se face în limita spațiului disponibil, iar durata atelierului este de 2 ore.

Premiu pentru Ada Milea

Teatrul Național din Cluj a particpat la ce-a de-a XXVI-a ediție a Festivalului de Dramaturgie Contemporană de la Brașov, care tocmai s-a încheiat cu câteva zile în urmă (10-18 noiembrie a.c.), cu Insula după Gellu Naum. Spectacolul-concert de Ada Milea a fost considerat de juriul format din criticul de teatru Andreea Dumitru și actorii Mircea Diaconu și George Ivașcu ca fiind cel mai bun din festival, acordîndu-i-se Marele Premiu (foto 7).

Oameni și animale

După “Pescuit sportiv” (2008) și “Din dragoste cu cele mai bune intenții” (2011), ambele premiate în numeroase festivaluri de film de prestigiu, Adrian Sitaru semnează încă un lung metraj numit “Domestic” (foto 8). Filmul a fost selectat în cadrul celei de-a 27-a ediție a Mar del Plata International Film Festival care se desfășoara în perioada 17-25 noiembrie 2012.

Atât regizorul Adrian Sitaru cât și actorul principal Adrian Titieni vor fi prezenți la premiera din cadrul festivalului. Proiecțiile “Domestic” la Mar del Plata au fost programate pentru data de 21 noiembrie, orele 12:00 si 19:00 și 22 noiembrie, ora 13:00.

În România, “Domestic” urmează să fie lansat în primavara anului viitor, premiera sa fiind stabilită pentru luna martie. “Domestic” este o comedie despre oameni obișnuiți și animalele alături de care își trăiesc viața. Un iepure, o găină, o pisică, un câine și un porumbel trec prin viața personajelor principale, influențându-le evoluția. “Mi-am dorit un film amuzant despre oameni si animale mai mult sau mai putin domestice, bazat in mare parte pe propriile amintiri. Animalele ne-au influențat și ne influențează viața mult mai mult decât bănuim”, declara Adrian Sitaru. Nume cunoscute dau viață personajelor principale din “Domestic”, distribuția incluzând pe Adrian Titieni, Gheorghe Ifrim, Clara Vodă, Ioana Flora și Sergiu Costache. Director de imagine este Adrian Silișteanu, scenografia îi aparține lui Cristian Niculescu, iar montajul este semnat de Andrei Gorgan.

Românii, la muncă și de sărbători

“Țăranii țin Paștele, țin Crăciunul, țin duminicile, țin posturile, iar să ții înseamnă să mergi pe firul sărbătorii; omul fără Dumnezeu întâmpină sărbătoarea nepregătit. Să ții înseamnă să păstrezi și să respecți.” (Ioana Popescu, director-general adjunct, Muzeul Țăranului Român). Institutul Cultural Român de la Lisabona, în parteneriat cu Asociația Doina a românilor din Algarve și cu Biblioteca Municipală din Loulé va prezenta în perioada 24 noiembrie – 9 decembrie expoziția “Românii, la muncă și de sărbători” (Os romenos, gente de trabalho e gente de festa, foto 9) la sediul Bibliotecii Municipale Sophia de Mello Breyner Andresen din Loulé, strada José Afonso.

Reunind fotografii alb-negru din timpuri și locuri diferite, dar toate circumscrise spațiului rural românesc, expoziția își propune să înfățișeze publicului portughez o imagine cuprinzătoare a vieții țăranilor din România, la diverse intervale de timp. În orice țară, indiferent de frontierele spațiale, lumea satului trăiește într-un timp aparte, după ritmul vremii, nu al calendarului cu zile, luni și ani, fără concedii și zile de muncă clar delimitate. Fie că e vorba despre sărbători populare sau religioase, acestea se reiau de la an la an, împărțind zilele într-un timp al muncilor cotidiene și un timp sacru, menit slăvirii naturii sau divinității. Într-o lume a urbanizării excesive, când sărbătoarea se confundă tot mai mult cu cumpărăturile și distracția, iar munca devine doar un mijloc de a câștiga banii necesari acestor scopuri, ni se pare necesară o invitație la reflecție asupra măsurării și rostului timpului.