La Oradea, afacerile ar vrea ca statul sa le lase in pace

Ar fi trebuit sa vobim despre finantarea afacerilor – cel putin acesta era planul initial. Pana la urma, seminarul organizat de Ziarul Financiar a sfarsit prin a fi un forum in care oamenii de afaceri din Bihor si-au dezbatut problemele si ne-au insarcinat pe noi sa incercam macar sa le facem cunoscute. Ceea ce si incercam.
Nu sunt lucruri noi, insa chiar si problemele mai vechi devin, se pare, tot mai apasatoare. Intre ele, cel mai important pare a fi noul Cod al Muncii, despre care cei mai multi dintre cei prezenti au spus ca vine dintr-o conceptie excesiv de stangista despre relatiile dintre angajat si angajator. O conceptie care risca sa puna in mare dificultate afaceri si care, pana la urma, poate fi chiar in detrimentul angajatilor. “Acum am sa ma gandesc de doua ori inainte sa angajez pe cineva”, a declarat Ioan Micula, presedintele European Drinks – “si asta pentru ca acum, cu noul Cod al Muncii, va fi foarte greu sa mai concediezi un angajat care nu aduce performanta”. Un punct de vedere asemanator a fost cel al Mariei Grapini, reprezentanta Federatiei Patronale din Industria Usoara, care a relatat o intalnire cu Ministrul Muncii, Marian Sarbu, in care acesta a fost de acord ca legea ingreuneaza afacerile, insa i-a indemnat pe reprezentantii patronatelor “sa se descurce” cu ea.
Un alt lucru cu care oamenii de afaceri trebuie sa se descurce sunt controalele – multiple – din partea unui numar covarsitor de institutii ale statului. Unele dintre ele motivate – dupa cum multi s-au plans –  de interese materiale sau de o legislatie care priveste cu suspiciune orice castig si, in general, orice initiativa de business. In acest context a fost de remarcat prezenta lui Ioan Lascau, director general adjunct al Administratiei Financiare Bihor, care s-a declarat de acord ca legislatia financiara trebuie simplificata – aceasta in replica la unele interventii in care participantii se temeau ca dupa Codul Muncii, noul Cod Fiscal va fi o si mai puternica lovitura data intreprinzatorului privat.
Dar sa ne intoarcem la subiectul seminarului: finantarea de business. Invitatii nostri au avut de ales intre mai multe prezentari, fiecare punand in evidenta un model de finantare: fond de investitii (despre care a vorbit Cristina Mogoroase, senior investment officer la Romanian-American Entreprise Fund ), credit bancar (prezentat de Ina Stet, de la Directia de Studii si Marketing a BCR Bucuresti) ori finantare prin surse proprii (o interventie in acest sens a apartinut lui Ioan Micula, presedintele European Drinks). Primarul Oradei, Petru Filip a vorbit despre solutia municipalitatii, emisiunea de obligatiuni municipale de 100 de miliarde de lei, folosita pentru imbunatatirea infrastructurii. O solutie eficienta in masura in care creste business-ul local, deci sporeste taxele, din care, pana la urma se vor da inapoi banii, dupa cum au subliniat alti vorbitori.
Fireste, dezbaterile cele mai aprinse au fost legate de fondul de investitii si de finantarea prin credit bancar. E o idee buna sa te asociezi cu un fond de investitii? Unii dintre oamenii de afaceri prezenti s-au aratat sceptici, cu argumentul ca un astfel de partener iti ia prea mult din deciziile de manegement. In cazul bancilor, discutia s-a purtat, fireste, asupra dobanzilor, garantiilor si produselor specifice, cum e factoringul, privit cu interes de catre cei cu afaceri orientate pe export. In sfarsit, consultantul seminarului, Radu Stoicoviciu de la PriceWaterhouseCoopers a pus punctul pe i: indiferent de solutia aleasa, e important ca nivelul de indatorare al companiei sa ramana controlabil.
In loc de concluzii, merita sa punem fata in fata doua puncte de vedere complet opuse: acela al lui Ioan Curpas, patronul de la Curpas Import Export, unul dintre veteranii business-ului bihorean si cel al Dacian Palladi, un tanar implicat intr-un business cu informatii despre companii si piata. Ioan Curpas e pesimist: el crede ca mediul de afaceri romanesc e otravit de legislatie si fiscalitate si atacat de coruptie si mentalitati stangiste. Dacian Palladi il contrazice: dupa el, se pot face afaceri si profit in Romania, cu conditia sa ai o idee buna. In cazul lui, sa pui un pret mare pe datele pe care le ai despre mediul de afaceri din Romania. Cum s-ar spune, sa faci bani si din vesti proaste. Cine-ar fi crezut ca si-asta poate fi o oportunitate?