La un PIB în stagnare, orice procent de deficit se adaugă la datorie

Perpetuarea unui deficit bugetar enorm începe să împingă rapid în sus datoria publică, ponderea acesteia crescând rapid într-un Produs Intern Brut (PIB) aflat în stagnare.

Datoria publică, singurul indicator macro la care România arăta bine, s-a înscris pe o pantă rapidă de creștere, în condițiile în care statul s-a împrumutat anul trecut pentru a salva sectorul privat, iar acum nu reușește să își ajusteze cheltuielile, în timp ce veniturile rămân în scădere în lipsa unei reveniri a economiei. Cu o asemenea situație se confruntă Grecia, unde datoria a urcat la 115% din PIB la sfârșitul anului trecut, iar combinația dintre dobânzile înalte și o economie în contracție fac sarcina rambursării aproape imposibilă. De altfel, investitorii iau tot mai serios în calcul un scenariu în care Grecia va cere ștergerea unei părți a datoriei.

“Deficitul bugetar este principalul factor care influențează stocul datoriei publice și aici trebuie acționat. Cu un deficit bugetar de 7%-8%-10% din PIB, datoria publică crește foarte repede și ne îmbătăm cu apă rece spunând că nivelul este încă mic”, spune Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank.

Doar în luna martie datoria publică totală a urcat cu 10 mld. lei (2,4 mld. euro), ajungând la un nou vârf istoric, de 165 mld. lei (40 mld. euro). Astfel, datoria publică reprezintă 30,6% din PIB, față de 21,8% la sfârșitul lui 2008. Saltul datoriei din martie a fost alimentat de tragerea tranșelor din împrumutul de la FMI (2,4 mld. euro, din care jumătate a mers la BNR și jumătate la Trezorerie), UE (cu 1 mld. euro care a intrat tot în contul Trezoreriei) și emisiunea de euro-obligațiuni, de 1 mld. euro.

În primele trei luni ale anului datoria statului s-a majorat cu 17 mld. lei (circa 4 mld. euro). Aceasta înseamnă că datoria ar putea să mai crească cu 12 mld. euro până la sfârșitul anului, la 52 mld. euro, corespunzător unui nivel de circa 43% din PIB.

Tratatul de la Maastricht prevede un plafon de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru deficitul bugetar și de 60% pentru datoria publică.

Deficitul bugetar a urcat doar în luna mai cu un miliard de euro, până la 4,4 mld. euro, reprezentând 3,2% din PIB, potrivit unor surse citate de Mediafax.

Jeffrey Franks, șeful misiunii FMI în România, a arătat la sfârșitul vizitei din mai că deficitul bugetar ar putea să urce la 9% din PIB, în lipsa unor măsuri de reducere de cheltuieli, în condițiile în care și creșterea economică pentru anul acesta a fost revizuită. Astfel, PIB-ul estimat pentru 2010 a fost corectat de la 534 mld. lei la 510 mld. lei. Guvernul s-a angajat să reducă cu 25% cheltuielile cu salariile și cu 15% pe cele cu pensiile, măsuri prin care speră să facă economii de 2% din PIB. Franks a afirmat că, prin ajustarea cheltuielilor publice, deficitul ar putea coborî la 6,8% din PIB, față de 7,4% în 2009, acest nivel fiind asumat de Guvern în scrisoarea de intenție trimisă board-ului FMI. UE a acordat României păsuire până în 2012 să își ajusteze deficitul bugetar, considerând că deviația s-a produs din cauza căderii mult mai dure a economiei decât se anticipase. “În doi-trei ani riscăm să ajungem cu datoria la 60% din PIB, trebuie să reducem rapid cheltuielile bugetare”, spune Dumitru. El apreciază că investitorii ar putea fi reticenți să finanțeze datoria României, chiar dacă nivelul este redus, din cauza altor riscuri specifice economiilor emergente.

Presiune pe termen scurt

Anul acesta România are de plătit rate de dobânzi și principal în contul datoriei publice reprezentând 9 mld. euro, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în condițiile în care stocul datoriei era la sfârșitul lui 2009 de 35 mld. euro.

“Noi avem un profil al scadențelor destul de problematic, cu excepția împrumutului de la FMI majoritatea scadențelor fiind scurte. Astfel, avem un serviciu de rambursare destul de mare, deși stocul datoriei nu este mare”, apreciază Dumitru. Practic, aceasta înseamnă că Trezoreria este obligată să găsească mereu investitori interesați să îi cumpere titlurile, pentru a putea să rostogolească datoria istorică. Finanțele au de rambursat în fiecare lună 2-4 mld. lei doar în contul titlurilor de stat în lei emise în trecut. În 2009 și 2010 statul s-a împrumutat în special pe termen scurt, de sub un an, investitorii fiind reticenți să își imobilizeze banii în plasamente pe perioade mai lungi.