Leasingul, intre a fi si a nu fi

Este in mod unanim acceptata realitatea ca in aceste zile in Romania se joaca marea carte a leasingului si de aceea putem afirma fara echivoc faptul ca de foarta multa vreme in media romaneasca nu a mai fost inregistrata o asa efervescenta de idei. Din pacate, pentru multi dintre cei care au participat in mod efectiv la dezbaterile din ultimele zile, leasingul ramane inca o mare necunoscuta. De altfel, problema de actualitate a Romaniei este aceea de a se identifica modalitatile prin care economia sa fie scoasa din cercul vicios al saraciei, punandu-se in miscare cele patru roti ale progresului: munca, resursele, capitalul si tehnologia.

De ce leasingul s-a transformat de odata intr-un paradox al cresterii economice?

La numai patru zile de la intrarea in vigoare a Codului Fiscal, moment de la care multe din problemele deja cunoscute sau stringente ar fi trebuit sa isi gaseasca rezolvare, desi meritorie, apare incercarea Guvernului de a adopta masuri de diminuare a deficitului balantei comerciale. Tardive oare? Sau poate bine directionate catre alte paliere neafectate de introducerea noilor reglementari fiscale?

Una dintre masurile expuse de reprezentanti ai Guvernului, duce la eliminarea facilitatii de neplata a taxelor vamale pentru autoturismele introduse in tara in sistem leasing.

Obiectivul: incercarea de creare a unui echilibru intre exporturi si importuri. De ce insa intereseaza taxele vamale, avand in vedere faptul ca, oricum acestea sunt parte a drepturilor de import si ca afecteaza doar o mica parte din bunurile importate chiar in sistem leasing? Si de ce autoturismele? Probabil reprezentantii Guvernului au ajuns la concluzia ca cele circa 10 procente cat reprezinta autovehiculele pentru care se platesc taxe vamale in Romania din totalul importurilor pentru aceasta categorie, afecteaza grav balanta comerciala. Pentru ca este vorba in mod evident de produse extracomunitare si de altfel de produse foarte competitive. Ce vor spune partenerii americani, canadieni sau japonezi de aceasta masura cu iz de protectionism? Oricum, se pare ca nu este vorba doar de taxe vamale ci de drepturi de import. Dupa cum se cunoaste, drepturile de import includ pe langa taxele vamale si comisionul vamal, accizele, si TVA.

De altfel, in conditiile noilor realitati si a expectativei europene a Romaniei, in conditiile unei dorite si necesare armonizari legislative, si uneori poate in conditiile in care dorim sa actionam numai prin mimetism, apreciem ca ar fi chiar oportuna diminuarea nivelului taxelor vamale, de la 30% la 10%, nivel aplicabil in momentul de fata in tarile Uniunii Europene. Aceasta doar pentru ca actiunea in sine sa poata imbraca haina unei viitoare armonizari.

Daca in opinia anumitor persoane ce nu au la dispozitie instrumentele necesare realizarii unei analize aprofundate a influentei platii TVA odata cu intrarea in tara a bunului, faptul ca utilizatorul final (clientul) nu este afectat, in realitate lucrurile nu stau tocmai asa. Companiile de leasing mici si medii precum si cele nou infiintate resimt din plin aceasta masura ce conduce in mod direct la un deficit de cash imediat. Cele ce detin deja o cota ridicata de piata, chiar daca inregistreaza un important volum al TVA de plata ce ar putea sa compenseze valoarea celui din momentul vamuirii, datorita cresterii accentuate a nivelului afacerilor determinat de posibilitatile de intrare ti pe alte piete autohtone , vor fi franate in aceasta initiativa. Dupa cum se poate observa, aceasta masura, in functie de istoricul si dimensiunea portofoliului societatilor de leasing, determina de fapt doua efecte negative la nivelul intregii piete: cresterea costurilor de finantare suportate in final de client si stoparea orientarii finantarilor din industria leasingului spre zona bunurilor de provenienta romaneasca, conducand astfel la inregistrarea unui impact cu efect de bumerang pentru zonele deficitare ale economiei romanesti.

Ar fi de preferat ca momentul introducerii masurii de plata a TVA odata cu vamuirea bunurilor sa fie foarte bine ales si intr-o stricta corelatie atat cu gradul de maturitate al pietei leasingului cat si cu functionarea in bune conditii a mecanismelor de rambursare a TVA.

Poate ar ajuta din nou exemplul legislativ European.

Subiectul in cauza merita si poate sa fie tratat mult mai pe larg insa concluzia ce se desprinde nu poate fi decat una :

Transparenta trebuie sa fie arma tuturor celor ce doresc sa construiasca.