Legământ/ de Maria Banuș

Adu-ți aminte de viață,

de parcul cu roșii troiene.
Se începea ca un murmur,
cu joc, cu semne.

Adu-ți aminte, odată
spuneai: „voi cânta bucuria!”
Frunzele-n tremur, sângele
țin mărturia.

Știi, dacă-ți calci legământul
ochii din vis se dezghioacă,
mânjii luminii, în tine
nu se mai joacă.

Pune cuminte urechea
jos lângă talpa pădurii,
și ai s-auzi ca fetița,
hora făpturii.