Legea pietei de capital: alt proiect, alte neclaritati

Mai putina protectie pentru actionarii minoritari, reguli noi si confuze pentru ofertele publice de cumparare de actiuni, lipsa prevederilor clare privind statutul Societatilor de Investitii Financiare (SIF) dar si reglementari care aduc instrumente si concepte noi pe piata romaneasca de capital. Acestea sunt principalele coordonate ale proiectului final pentru legea consolidata a pietei de capital, facut ieri public de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM).

Proiectul a fost finalizat de curand de CNVM, dupa aproape un an de discutii in jurul mai multor proiecte intermediare, si a fost transmis Ministerului de Finante, care il va propune spre aprobare Parlamentului.

Cele mai surprinzatoare modificari aduse de noul proiect, fata de cel facut public in decembrie 2003, se regasesc la capitolul drepturilor actionarilor minoritari. Proiectul final permite aporturile in natura la majorarile de capital social (operatiune folosita foarte des in ultimii de actionarii majoritari pentru a diminua participatiile minoritarilor) si lasa actionarilor care detin peste 75% din capital posibilitatea de a anula dreptul de preemtiune aferent actiunilor ce nu le detin.

“Posibilitatea de a realiza aporturi in natura si de a suspenda dreptul de preferinta reprezinta un mare pas inapoi pentru legislatia romaneasca in domeniu. Legislatia Uniunii Europene prevede ca asemenea masuri se pot lua doar in situatii exceptionale”, spune Gratiela Iordache, directorul executiv al Asociatiei Actionarilor din Romania, care apara drepturile actionarilor minoritari.

In replica, Paul Miclaus, comisar al CNVM, spune ca noul proiect respecta intru totul normele UE in domeniu.

“Directivele Uniunii Europene sunt clare in privinta majorarilor prin aport in natura si privind suspedarea dreptului de preferinta. Am preluat din normele europene cvorumul maxim permis pentru adoptatea unei astfel de decizii, 75%”, spune Miclaus.

O reglementare contestata de participantii la piata in ultimile luni, dar nemodificata in proiectul final, este obligativitatea investitorilor care depasesc pragul de detinere de 33% din actiunile unei companii de a lansa o oferta publica de preluare pentru tot restul actiunilor societatii. In prezent, ofertele publice de preluare a 100% din actiuni sunt obligatorii doar pentru investitorii care depasesc pragul de detinere de 50%.

Reprezentantii CNVM spun ca reglementarea a fost introdusa pentru ca un actionar cu participatie de peste 33% are o putere suficient de mare in companie, chiar daca nu controleaza direct managementul acestuia.

“Detinerea a peste 33% din actiunile unei societati poate permite unui actionar sa blocheze in Adunarea Generala deciziile fundamentale pentru activitatea respectivei societati. Un astfel de actionar nu va contola neaparat managementul societatii, dar va contola existenta acesteia”, afirma Paul Miclaus.

Proiectul final de lege mai contine o reglementare, sau mai degraba lipsa de reglementare surprinzatoare: nu mai precizeaza clar daca cei care detin peste 90% din actiunile unei companii sunt obligati sa o delisteze.

Florian Nitu, avocat asociat coordonator la casa de avocatura Popovici&Asociatii, considera, de asemenea, ca proiectul intareste considerabil puterea legislativa si de control a CNVM.

“Proiectul final transpune viziunea initiala potrivit careia numai principiile si regulile fundamentale ale pietei vor fi reglementate prin act cu putere de lege, urmand ca CNVM sa detalieze prevederile acesteia prin regulamente si instructiuni. Desi poate conduce la consolidare legislativa, aceasta abordare atrage mai multe categorii de riscuri. Mai intai, se amplifica riscul de necorelare a legii consolidate cu celelalte legi cadru (societati comerciale, bancara, asigurari, etc). In al doilea rand, sporesc competentele CNVM prin extinderea obiectului reglementarilor secundare (regulament, instructiune, etc). Dincolo de extinderea puterii de reglementare, cresc si puterile de supravegere si control ale CNVM, aceasta fiind indrituita, la rigoare, sa convoace adunari generale si consilii de administratie ale entitatilor reglementate”, afirma Nitu. Proiectul de lege aduce si o serie de clarificari pentru notiunile de baza ale pietei de capital (grup de societati, legaturi stranse, control etc).

Ce aduce nou proiectul de lege consolidata

Ofertele de preluare devin obligatorii pentru actionarii care au depasit sau intentioneaza sa depaseasca pragul de 33%

Actionarul care ajunge sa detina mai mult de 95% dintr-o societate are dreptul, nu si obligatia, de a solicita retragerea minoritarilor din societate, cumparand actiunile acestora la un pret echitabil. Utilizarea acestui drept duce implicit la delistarea societatii

Sunt permise din nou aporturile in natura la capitalul social si majorarea acestuia prin aport in numerar fara acordarea dreptului de preemtiune actionarilor minoritari cu votul in Adunarea Generala a 75% din capitalul social.

Dispare notiunea de societate detinuta public. O oferta publica primara de actiuni nu va mai duce automat la listarea companei. Pe de alta parte companiile nu mai sunt obligate sa lanseze oferte publice pentru a se lista, dar va trebui sa aiba un anumit grad de disperse a actionariatului

SIF-urile vor fi reglementate ca societatile de investitii de tip inchis. SIF-urile vor putea sa isi rascumpere actiunile reziduale distribuite ca dividende in anii ’90. Pregul maxim de 0,1% din capitalul SIF-urilor care poate fi detinut de un actiionar ramane doar in statulul acestor societati.

Bursa de Valori se va transforma in societate pe actiuni si va putea fuziona cu Bursa Electronica RASDAQ.
laurentiu.ispir@zf.ro ; vlad.nicolaescu@zf.ro