Lemn pentru străini

În prezent, peste 50% din producția fabricilor mari precum Egger, Kronospan și Holzindustrie Schweighofer merge la export, însă exisă și cazuri în care procentul ajunge la 90% din total, ca de exemplu la Prolemn Reghin.

De departe, cea mai importantă destinație de export este Japonia, unde livrările anuale ajung la 100 de milioane de euro, japonezii folosind lemn prelucrat de fabricile austriacului Gerald Schweighofer.

În 2010 destinațiile de export au mers bine, însă în 2011 există posibilitatea ca acestea să intre într-o decadă mai puțin fastă, după cum estimează unii jucători din industrie. Pentru că la extren afacerile au fost bune în 2010, producătorii din industria mobilei, principalul client pentru fabricile de prelucrare a lemnului, nu au avut parte de majorări de prețuri.

Cele mai mari exporturi sunt cele de lemn neprelucrat, relevă o analiză pe baza datelor Institutului Național de Statistică. Astfel, în primele șase luni ale anului exporturile de lemn au atins 305,8 milioane de euro, în creștere cu 34% comparativ cu perioada similară din 2009. Separat de acestea, articolele rezultate din prelucrarea lemnului (ca de exemplu PAL, MDF, diverse plăci) au atins 280 milioane de euro la jumătatea anului și au avut un plus de peste 30%.

Creșterea a fost determinată pe de o parte de cererea mare de la export, iar pe de altă parte de capacitățile de producție excedentare de pe piața locală.

Cea mai bună lună a acestui an a fost aprilie, când exporturile au depășit pragul de 100 de milioane de euro. Producătorii au bifat zeci de țări unde exportă, dar se pregătesc și pentru alte destinații.

Case cu lemn românesc. Producția fabricilor din România deținute de austriacul Gerald Schweighofer merge în proporție de 85-90% la export, cea mai importantă destinație fiind Japonia, unde livrările vor fi de aproximativ 100 de milioane de euro anul acesta. Din punctul de vedere al mărimii, Japonia este a treia piață de cherestea din lume, după SUA și China. Aici se construiesc anual în jur de un milion de locuințe, iar calitatea lemnului este foarte bună, spre deosebire de China unde accentul se pune mai mult pe preț. Compania livrează aici semnifabricate pentru construcția de locuințe, dar și cherestea pentru piața de do-it-yourself.

Schweighofer deține pe piața locală două fabrici de cherestea, una în Sebeș (Alba) și una în Rădăuți (Suceava), o fabrică de panouri Baco (panouri din lemn masiv folosite în industria mobilei) și una de panouri încleiate (pentru magazinele de tip do-it-yourself). Compania livrează și către firme din China, Taiwan, Vietnam și Pakistan din industria mobilei sau din domeniul construcțiilor. Pe lista destinațiilor externe se mai află Europa, Orientul Apropiat și Mijlociu, Africa de Nord și SUA.

Kronospan caută noi piețe. “Interesul nostru este să menținem în România o cotă de piață cât mai ridicată. În ceea ce privește ponderea exportului în cifra de afaceri acest lucru depinde foarte mult de cum va arăta piața românească anul viitor. Dacă așa cum ne așteptăm, industria mobilei își va reveni, atunci ne vom concentra mai mult pe piața din România”, a spus Oana Bodea, reprezentant al Kronospan.

Ea a precizat că informațiile furnizate se referă doar la Kronospan Sebeș și nu cuprind Kronospan Brașov și exporturile de OSB.

Kronospan este recunoscut drept unul dintre cei mai mari producători de PAL și MDF de pe piața locală prin fabricile de la Sebeș, capacitatea de producție de aici fiind de 840.000 de metri cubi anual pentru PAL și 384.000 de metri cubi pentru MDF. Compania a avut anul trecut afaceri de 548 de milioane de lei (130,5 milioane de euro) și anunțase anterior că exporturile se ridică la 50% din producție.

Kronospan exportă PAL și MDF, iar principalele destinații sunt Turcia, unde valoarea livrărilor se ridică anual la 30-35 milioane de euro, dar și Ungaria, Ucraina, Italia și Rusia.

“În general, prețurile sunt mai ridicate la export cu 5-10%, în funcție de piață și produs. (…) Având capacitățile de producție acoperite cu comenzi de pe piețele tradiționale, pe termen scurt nu intenționăm să intrăm pe noi piețe. Pe termen mediu-lung, în funcție de situația de pe piață, am putea să intrăm în nordul Africii și zona caucaziană”, a mai spus Oana Bodea.

În ultima perioadă, Kronospan a redus volumele în zona Orientului Îndepărat pe fondul evoluției nefavorabile a raportului euro/dolar, dar și al creșterii costurilor de transport.

Egger, export în 29 de țări. Un alt producător austriac din industria de prelucrare a lemnului, Egger, face din export o bază de creștere pentru perioada următoare. Cu o cifră de afaceri de peste 90 de milioane de euro în 2009 și cu un profit de 4,1 milioane de euro, Egger livrează mai bine de jumătate din producție la export.

“47% din producția curentă este distribuită pe piața locală. Restul este exportat în Europa de Est și Sud, Orientul Mijlociu, statele baltice și Comunitatea Statelor Independente, în total în 29 de țări”, au spus reprezentanții Egger.

Ponderea exporturilor reprezintă 90% din totalul cifrei de afaceri Prolemn, afacere controlată de Kastamonu Entegre. Partenerii de afaceri ai companiei la export sunt din Grecia, Turcia, Bulgaria, Rusia, dar și din alte țări din Europa și Asia.

Pentru anul în curs, conducerea Prolemn și-a bugetat un avans cu 20% al vânzărilor față de 2009, în condițiile în care compania a încheiat anul 2009 cu o cifră de afaceri de circa 35 de milioane de euro (158 milioane de lei).

Când au venit străinii. Kronospan, Egger și Holzindustrie Schweighofer au intrat pe piața locală la începutul anilor 2000, atrase de resursele forestiere, de potențialul pieței construcțiilor pe termen lung și de forța de muncă ieftină. Până acum, cele trei firme au investit pe piața locală peste 700 de milioane de euro, iar cele mai multe fonduri au fost alocate de Holzindustrie Schweighofer – 310 milioane de euro -, în timp ce Egger și Kronospan au adus fiecare peste 210 milioane de euro în România, sume reprezentând investiții directe recente fără achiziții.

Holzindustrie Schweighofer și-a diversificat însă domeniul de activitate și a trecut și la achizițiile de păduri, având un portofoliu de 15.000 de hectare. Fondul forestier al României este de aproximativ 6 milioane de hectare, iar aproximativ 1,6% a fost cumpărat de străini în ultimii ani. Principalul furnizor de materie primă pentru industria lemnului este Romsilva, însă companiile cumpără și din import.

Investițiile în păduri sunt profitabile pentru că în primul rând se obțin venituri atât din exploatarea lemnului, cât și dintr-o eventuală revânzare a lotului după o perioadă de exploatare.

La un lot de 1.000 de hectare într-un an se pot exploata 5.000 de metri cubi de fag și stejar și 7.000 de metri cubi de rășinoase.

Cel mai ieftin lemn, cel de foc, se vinde cu 70 de euro metrul cub, deci în cel mai pesimist scenariu un proprietar poate câștiga 350.000 de euro anual numai din vânzarea lemnului de foc.