Liberalii si aripa Iliescu din PSD au boicotat referendumul lui Basescu

La ora 17, prezenta la vot era in jur de 20%. Spre comparatie, la referendumul din primavara pentru demiterea presedintelui Traian Basescu prezenta a fost, la aceeasi ora, de 29% (45% la final), iar in alegerile din noiembrie 2004, la aceeasi ora, prezenta era de 40%. Neintelegerile dintre Palatul Victoria si Palatul Cotroceni s-au simtit ieri in modul in care liberalii s-au raportat la referendum: l-au ignorat.
Liderul PNL, premierul Calin Popescu-Tariceanu, a fost primul care a dat semnalul. Premierul a votat la Colegiul National Cantemir Voda din Bucuresti doar pentru europarlamentare, dar nu si la referendumul privind votul uninominal, explicand ca este inutil sa voteze pentru uninominal atat timp cat exista o lege asumata de Guvern.
“Am votat pentru ceea ce cred ca in acest moment conteaza pentru noi, pentru Romania, si anume sa trimitem cei mai buni reprezentanti in Parlamentul European care sa ne apere interesele. In ceea ce priveste referendumul, am facut ceea ce trebuie facut: am propus Parlamentului o lege a votului uninominal pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea. Parlamentul a aprobat legea, deci in momentul de fata avem o lege a votului uninominal. Mi se pare ca e inutil sa mai votam la referendum”, a spus Tariceanu. El a aratat ca si-a indeplinit obligatiile atat ca prim-ministru, pentru organizarea in bune conditii a referendumului, cat si ca om politic, prin promovarea unei legi a votului uninominal.
Un referendum este valabil daca la el se prezinta jumatare plus unul dintre alegatorii inscrisi pe listele electorale. Or, dupa cum s-a vazut ieri, strategia liberalilor a fost aceea de invalidare a referendumului prin neprezentarea oamenilor la vot.
Intre liberalii care s-au laudat ieri ca nu au votat la referendum se numara vicepresedintii Puiu Hasotti, Crin Antonescu, Teodor Atanasiu Norica Nicolai, ministrul Cristian Adomnitei si deputatul Ralu Fenechiu.
In PSD, gruparea din jurul lui Ion Iliescu a boicotat referendumul: Ion Iliescu, Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu au votat doar pentru europarlamentare. Acest lucru a fost criticat de unii membri ai CNA (Consiliul National al Audiovizualului), intre care Attila Gasparik, care a considerat ca, prin sfidarea publica a referendumului (declaratiile politicienilor au fost transmise de televiziuni), politicienii au influentat negativ populatia.
Liderul PSD Mircea Geoana este una dintre putinele figuri social-democrate care au declarat ca au votat si la referendum – de altfel, ceea ce propunea Traian Basescu chiar este un proiect al PSD. Intre cei care au votat pentru referendum se numara si Ioan Rus, liderul grupului PSD de la Cluj.
De cealalta parte, presedintele Basescu si-a aparat decizia. El a votat dis-de-dimineata impreuna cu sotia sa, Maria Basescu. Seful statului le-a recomandat romanilor sa mearga la vot, pentru ca apoi “vor fi suparati degeaba”.
Seful statului a votat atat pentru alegerea reprezentantilor in Parlamentul European, cat si la referendumul privind introducerea votului uninominal majoritar in doua tururi.
Basescu a ajuns impreuna cu sotia la Liceul Xenopol in jurul orei 8.20. Cei doi au intrat in sectia de vot pentru europarlamentare. Maria Basescu a votat prima, urmata de seful statului, care a gasit in cabina de vot o stampila, pe care a dat-o presedintelui sectiei de votare.
In sectia de votare destinata europarlamentarelor Basescu i-a indemnat pe romani sa mearga la vot. Raspunzand unei jurnaliste, care a remarcat ca este hotarat, presedintele a spus: “Nici nu-ti trebuie mult. Ai de decis daca vrei sa fii stapanul parlamentarilor sau daca ii lasi pe ei stapani in continuare”. El a mai spus ca nu stie unde va astepta rezultatul votului. “Fac ce vreau, nu stiu unde o sa fiu diseara. Sa vedem.”
Si in strainatate prezenta la vot a fost slaba. Cei mai multi romani prezenti la urnele pentru europarlamentare votasera ieri la orele 14:00, in Ungaria – 223 si Italia – 205, iar cei mai putini in Georgia – sapte si Ucraina – noua, potrivit rezultatelor partiale primite de Biroul Electoral Municipal pentru PE.
Agentiile France Presse, Reuters si Associated Press, preluate de o buna parte a presei internationale, au relatat ieri despre desfasurarea dublului scrutin din Romania, subliniind miza importanta a primelor alegeri europarlamentare din tara, dar si rata mare de absenteism preconizata. “Romania organizeaza primele alegeri pentru Parlamentul European”, a titrat Reuters, concentrandu-se in special asupra acestui scrutin si mentionand doar in treacat faptul ca el se desfasoara concomitent cu referendumul asupra reformei electorale.
Agentia a prezentat ultimele sondaje de opinie, care dadeau drept invingator PD-ul, cu un an inainte de alegerile generale. Votul pentru PE este considerat, in aceste conditii, “un test al popularitatii principalelor partide politice”, intr-o tara care se confrunta in continuare cu coruptia endemica, aprecia ieri Reuters.

Analistii spun ca alegerile nu vor afecta economia
Rezultatele alegerilor europarlamentare si cele de la referendumul pentru votul uninominal nu vor avea un impact semnificativ asupra economiei, avand in vedere ca investitorii par sa se fi acomodat cu turbulentele din mediul politic romanesc, considera analistii agentiilor de rating. “Situatia politica din Romania este, in mare masura, incorporata in turbulentele recente legate de cursul de schimb, prin aprecierile investitorilor legate de fundamentele relativ slabite ale economiei, amplificate de politica fiscala si cea de venituri, nepotrivite”, a declarat la Mediafax Marko Mrsnik, analist al Standard & Poor’s Rating Services. Rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European si cele de la referendum pot indica fragmentarea mediului politic al tarii, situatie care va continua cel putin pana la alegerile generale din 2008, a adaugat Mrsnik. “Ma intreb daca infrangerea Guvernului ar fi o stire semnificativa. Cred ca este bine cunoscut faptul ca Guvernul este nepopular. Totodata, sansa schimbarii politicii economice poate fi vazuta ca pozitiva, in cazul in care modificarile ar viza intarirea politicii fiscale, reducerea deficitului bugetar si mai multe reforme structurale”, a afirmat Andrew Colquhoun, analist al Fitch Ratings. In acelasi timp, Kenneth Orchard, analist la Moody’s Investors Service, este de parere ca evenimentele politice din Romania nu vor avea un impact dramatic asupra increderii investitorilor, iar perspectivele economice raman bune, sustinute si de aderarea la UE.

Doar sase straini au dorit sa participe la alegeri

Doar sase din cei cei 9.989 de rezidenti in Romania inregistrati oficial s-au inscris pentru a participa la alegerile europarlamentere din Romania. Dupa integrarea Romaniei in UE, potrivit Tratatului de aderare, rezidentii pot vota in Romania (si romanii in tara UE in care au rezidenta) la alegerile europarlamentare si locale, pot candida si pot fi alesi in aceste alegeri. Purtatorul de cuvant al Ministerului de Interne, Marius Tache, a declarat pentru ZF ca in Romania sunt inregistrati oficial 9.989 de rezidenti, dar ca doar sase s-au adresat Autoritatii Electorale Permanente (AEP) pentru a participa la scrutinul pentru euroalegeri.
Pentru a participa la vot, strainii trebuiau sa se adreseze AEP si sa dovedeasca ca au dreptul de a vota, conform legislatiei acceptate in intreg spatiul Uniunii Europene. Cetateanul german Werner Jurgen Thierbach, in varsta de 65 de ani, a fost printre primii care si-au exprimat dreptul la vot pentru desemnarea reprezentantilor Romaniei in Parlamentul European, barbatul fiind singurul alegator comunitar din Bistrita-Nasaud. Potrivit Mediafax, Thierbach a mers in jurul orei 9.30 la Sectia 41 din Bistrita, unde votasera, pana la acea ora, un numar de 20 de persoane.
“Eu sunt democrat. Stau de opt ani in Romania si de atunci nu am mai votat in Germania. Consider ca este dreptul meu sa aleg reprezentantii Romaniei in PE din tara in care locuiesc acum. Sistemul de vot este putin diferit de cel de la noi, dar m-am descurcat”, a spus Thierbach. Barbatul a spus ca, desi Parlamentul European are un rol deosebit in politica externa, romanii inteleg foarte putin din acest punct de vedere si sunt dezinteresati de alegerile pentru PE. “Am vazut si in familia mea. Sotia, care este romanca, nu a venit inca la vot. Sper sa vina mai tarziu, eu o sa o conving”, a declarat Thierbach. Pentru a putea vota la euroalegeri, cetateanul german a facut o cerere la Autoritatea Electorala Permanenta.