Versiunea completă
Opinii

Lista lui Nastase

Lista lui Nastase

Corina Vasile · 3 decembrie 2000 · 4 min de citit

Lista ministrilor pe care ii propune premierul desemnat Adrian Nastase – chiar daca deocamdata este neoficiala – arata ca PDSR si-a dat seama ca, pe de o parte, se va confrunta in perioada urmatoare mai ales cu probleme economice si, pe de alta parte, ca este constient ca va avea nevoie de tot sprijinul politic si financiar pe care-l poate gasi in strainatate.

Cei nominalizati pentru portofolii ministeriale pot fi grupati pe doua categorii: fie au experienta de negociere si conexiuni personale externe (Mihai Tanasescu, Mircea Geoana), fie sunt oameni de baza ai partidului, care s-au afirmat mai ales in ultimii patru ani, cand PDSR a fost in opozitie (Miron Mitrea, Rodica Stanoiu, Hildegard Puwak) sau oricum n-au fost in bataia tunurilor in timpul guvernarii Vacaroiu (Dan Matei Agathon, Dan Ioan Popescu, Ioan Mircea Pascu).

La aceste categorii se adauga o a treia, in care sunt doua-trei nume “din teritoriu”, semn ca partidul castigator in alegeri este atent sa nu ajunga la o ruptura a centrului de baza din filialele judetene.

PDSR a mers in campania electorala mai ales pe mesaje care atacau masa alegatorilor (combaterea saraciei, somajului etc). In acelasi timp insa, programul electoral al partidului, care probabil, va deveni in linii mari si program de guvernare, ataca problemele sociale prin intermediul politicilor economice.

Aceasta este dealtfel deosebirea fundamentala intre programul PDSR si cel al PRM, iesit al doilea in intrecerea electorala pe partide, care promitea rezolvari sociale spectaculoase (gen dublarea pensiilor sau ieftinirea carnii si curentului electric), chiar cu pretul enuntarii unor aberatii economice (“eradicarea somajului”).

Programul economic al PDSR este, in mare masura, in acord cu angajamentele internationale ale Romaniei. Sunt si cateva puncte sensibile, care se vad deja in discutiile PDSR-PNL. Daca partidul de guvernamant vrea sa negocieze un nou acord cu FMI, reprezentantii PNL ar dori sa se mearga pe cel existent.

Diferente de opinii sunt si asupra deficitului bugetar, pe care PDSR il vrea mai mare de 3%; daca insa FMI va merge pe negocierea unui acord nou, nivelul deficitului va fi negociat cu expertii Fondului. Noul guvern va incerca, se pare, obtinerea unui acord multianual si, potrivit regulilor FMI, acceptarea unui asemenea program ar putea fi interpretat ca un gest favorabil noii puteri.

De asemenea, in privinta acordului cu Banca Mondiala, PDSR ar prefera sa scoata dintre conditionalitati privatizarea rapida a intreprinderilor mari, de tipul Sidex, Tarom sau Alro, fara insa a opri aceste privatizari.

In ambele cazuri, daca Mihai Tanasescu, in prezent reprezentant al Romaniei la Banca Mondiala, va fi numit ministru de finante, este de asteptat ca acesta sa conduca si negocierile cu cele doua organisme financiare internationale. Deci, va avea un rol important in obtinerea unei parti din finantarea externa.

De asemenea, “cuplarea” comertului cu externele intr-un portofoliu pentru care sa fie nominalizat Mircea Geoana, acum ambasador al Romaniei la Washington, agreat de mediile politice si financiare externe, indica intentia unui mai mare efort de reprezentare si lobby comercial si politic in strainatate.

Este de presupus ca acest minister va avea in sarcina nu doar o activitate diplomatica intensa, ci si deschiderea unor cai de export si directionarea unor fluxuri de investitii straine catre Romania.

Celelalte ministere economice cheie vor fi industriile, transporturile si telecomunicatiile, daca luam in calcul programul PDSR si angajamentele externe ale Romaniei pe de o parte, precum si noua organizare a guvernului propusa de PDSR si persoanele propuse pentru aceste portofolii.

In primul rand avem un minister al Transporturilor si Amenajarii Teritoriului, care ar urma sa fie condus de Miron Mitrea, fostul lider al soferilor.

Acest minister va administra fonduri externe uriase, prin programele pentru infrastructura si va avea de privatizat Tarom, precum si societatile de transport feroviar, potrivit programului PDSR, care in acest punct este in consens cu strategia de aderare la UE si cu programele convenite cu Banca Mondiala.

Telecomunicatiile, pentru care este nominalizat Dan Nica, au de liberalizat telefonia fixa si de privatizat SN Radiocomunicatii, Posta Romana si o parte din RomTelecom. In timp ce industriile, care vor fi probabil pastorite de Dan Ioan Popescu, vor avea de rezolvat eterna problema a restructurarii monopolurilor din industria energetica.

O arata si denumirea propusa pentru acest minister (al “industriei si energiei”).

Nominalizarea unui civil caruia deocamdata nu i s-au descoperit legaturi cu diferite grupuri de interese de la interne pentru portofoliul ordinii publice (Ioan Rus), a unui civil care a mai fost secretar de stat la Aparare (Ioan Mircea Pascu), si a unei doamne – profesor de drept – care s-a aratat destul de taioasa in interventiile publice la Justitie (Rodica Stanoiu) arata ca PDSR stie ca puntea actualei guvernari este extrem de ingusta si de fragila.

Intre un electorat radicalizat si sarac, care a aratat un suport incredibil de mare unui discurs razboinic si o Europa satula de balbele romanilor, PDSR, cu sprijinul – critic – al PNL, PD si UDMR, va trebui sa gaseasca mijloacele si resursele pentru refacerea economiei, a autoritatii institutiilor statului, simultan cu explicarea, dar si aplicarea valorilor democratiei.

Cam mult, dar cand ajungi sa joci pe o tabla incinsa, singurul avantaj este ca ai mai multe sanse sa nu gresesti decat atunci cand zburzi pe un camp de flori. In schimb, nu mai ai timp si loc sa bati campii; ceea ce, dupa ce s-a vazut in ultimii zece ani, este chiar un fapt pozitiv.

Citește și