LiterNet - 100% cultura

In urma cu un an, cei care navigau pe Internet au avut surpriza de a descoperi un site nou, consacrat in exclusivitate culturii: LiterNet. Initiatorii sai sunt doi tineri, unul din Bucuresti, Razvan Penescu, celalalt din Baia Mare, Gusztav Demeter, carora li s-au alaturat alti cativa entuziasti, din Brasov, Craiova si… Paris. Razvan Penescu ne dezvaluie acum secretele acestei temerare aventuri culturale pe Internet.

– Site-ul LiterNet a aparut in noiembrie 2001. Ce v-a determinat sa-l infiintati?
– LiterNet (http://www.liternet.ro) s-a nascut din dorinta de a impartasi “dragostele” noastre, ceea ce iubim cu adevarat din faptele culturale ce ne inconjoara, indiferent de forma in care se prezinta – cuvant, imagine sau sunet. Am pus atunci la un loc pasiunea lui Gusztav Demeter pentru cartile scriitorilor romani si priceperea sa de a concepe site-uri Internet, dragostea mea pentru teatru, film si muzica, interesul Deliei Oprea in promovarea condeielor de talent, talentul Iuliei Cojocariu in prelucrarea fotografiei si in alcatuirea cartilor electronice, discretia Corinei Ungureanu, care a pus mereu lucrurile in ordine si activitatea Violetei Bozoncea, care a facut actele necesare pentru transformarea LiterNet-ului in persoana juridica. A iesit ceea ce se vede pe site, zi de zi, de un an. Ceva de care suntem foarte atasati si totodata ceva ce ne surprinde zilnic. Pe noi si pe cel mai recent membru al echipei, Adrian Oros. Am incercat prin LiterNet sa cream ceva diferit de tot ce exista in acel moment pe Internet, diferit prin calitate, prin consistenta si prin persistenta. Si am beneficiat in demersul nostru de sprijinul site-ului www.Etopia.ro, care ne-a gazduit gratuit pe serverele sale.
– Ce ati publicat in acest interval? Ce criterii au stat la baza selectiei?
– La sectiunea Agenda Culturala (http://agenda.liternet.ro) publicam cronici de teatru si film care povestesc despre ce e nou si interesant fie preluand articole aparute in diverse ziare, fie prin articole exclusive. Sectiunea Atelier LiterNet (http://atelier.liternet.ro) e un exemplu de deschidere cum doar Internetul poate s-o ofere. Aici au aparut proiectele interactive care ne-au tinut in “priza” directa cu cititorii: cele 16 episoade ale “Povestii Marathon”, scrisa de Stefan Caraman direct pe site, sau votarea celor 5 fragmente ce vor constitui inceputul piesei “Cafe del Sol”, pe care regizorul Radu Afrim o va monta pe una dintre scenele romanesti. Succesul acestor proiecte ne-a facut sa deschidem in fiecare saptamana usa atelierelor creatorilor, in cautarea acelei pagini ce se scrie exact in momentul indiscretiei noastre, acea pagina cu stersaturi si reveniri, cu nesigurante si experimente. Au aparut astfel pe rand editorialele saptamanale in care Cornel Mihai Ungureanu si Cosmin Staniloiu ne spun despre micile intamplari ce ne alcatuiesc viata, fie ele fete-iubiri sau meciuri de fotbal, “Miniaturile eclectice” ale chitarei lui Maxim Belciug, carora li se va adauga in curand vocea Mariei Raducanu, chitara lui Sorin Romanescu si contrabasul lui Vlaicu Golcea. Si, saptamana de saptamana, un fragment literar, mereu ceva nou sau de redescoperit, mereu ceva incitant.
Sub sigla Editurii LiterNet (http://editura.liternet.ro) au aparut autori de varf ai literaturii romane in prezentari deosebite, fara egal in web-ul romanesc si international. Aproape fiecare din cele 25 de volume editate in decursul unui an de existenta imbina litera scrisa cu grafica unui pictor sau cu o propunere fotografica semnificativa, fiind astfel o intoarcere la acele carti ale Antichitatii in care povestea scrisa era insotita de povestea vizuala incrustata in marginea paginii. Alaturi de volumele de literatura stau un catalog al expozitiei “Arte Divina” si un volum de fotografie al lui Alexandru Paul. In sectiunea Scriitori (http://scriitori.liternet.ro), am inceput, prin mini-site-ul Matei Visniec, sa definim un standard de prezentare a unui scriitor roman. Selectia materialelor apartine celor 5 redactori ai LiterNet. Desi doar Gusztav are studii filologice, ne bazam alegerile pe experienta de consumatori asidui de cultura. Sigur ca putem gresi, dar oferim intotdeauna spatiu pe LiterNet oricui doreste sa propuna altceva sau sa exprime cu argumente o opinie in probleme culturale.
– Carui public va adresati? Cum a reactionat acesta la oferta dvs.?
– Practic, in acest moment, LiterNet nu are un public circumscris unei singure zone, unica selectie facandu-se prin accesul la un calculator. Dar fie ca e vorba de laptop-ul pe care un manager isi alcatuieste programul pentru week-end consultand selectia din Programul Cultural, fie ca e vorba de calculatorul unui Internet-cafe prin care un student ne cauta proiectele, fiecare gaseste ceva in paginile noastre. Publicul nostru e divers pentru ca oferta site-ului e diversa. Sondajul pe care l-am facut la inceputul lunii octombrie ne-a adus informatii complexe despre publicul nostru si despre asteptarile acestuia. Pe baza acestor informatii, vom urmari in continuare sa satisfacem fiecare segment de public, modeland sectiunile site-ului astfel incat sa raspundem fiecarei zone de preferinte. Echilibrul intre deschidere si selectie este ceea ce lipsea de pe piata de informatie culturala si asta incearca LiterNet-ul sa ofere.
– Detaliati cateva dintre proiectele de viitor.
– Este pe cale de infaptuire un parteneriat cu Institutul Goethe, de promovare a dramaturgiei germane in Romania si un altul cu Teatrul Odeon din Bucuresti (deja inceput prin publicarea piesei lui Stefan Caraman “Morti si vii”; el va fi urmat de un volum de fotografii dedicat spectacolului “ChiHae” – Iulia Ioana Haiduc). Am inceput si un proiect ce duce aparatul de fotografiat in atelierul unui pictor, aruncand o privire in nelinistile creative ale acestuia. Speram ca proiectul de promovare a muzicii (cu sprijinul serverului Reea) sa creeze posibilitatea de realizare a unor versiuni audio pentru cartile de poezie editate de LiterNet. Incercam si realizarea unor carti apartinand unor scriitori romani in versiuni in diferite limbi, pentru a promova si in strainatate o selectie de literatura romana. Si sunt inca multe alte proiecte, noutati care sa completeze oferta noastra si sa aduca tot mai multi cititori alaturi de literatura, de teatru, de film. Ca proiecte administrative, intentionam sa aducem alaturi de LiterNet cativa sponsori care sa permita dezvoltarea site-ului, producerea multelor proiecte pe care le avem si care au nevoie doar de timp – si uneori de putini bani – pentru a deveni realitati.
– Credeti ca Internetul va inlocui placerea de a rasfoi o carte?
– Nu, nu cred si nici nu imi propun asta. Imi place si mie sa ating textura unei coperti, sa miros cerneala si sa fac acel gest banal, dar atat de placut, al intoarcerii unei pagini. Cred doar ca avem nevoie de surse alternative de informatie si ca e bine ca faptul cultural sa se apropie de public pe toate canalele care ii stau la indemana. E o realitate ca multi copii petrec mult din timpul lor in fata calculatoarelor, ca o mare parte dintre cei care lucreaza in intreprinderile de azi au in apropiere un calculator. Si e evident ca acest lucru se va raspandi in viitorul apropiat. Era nevoie de un raspuns la aceste provocari ale tehnicii, iar LiterNet incearca sa-l aduca. Fara a contesta cartea pe hartie, ci dorindu-si sa o completeze.

Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar