Logo-ul. Mă onorez a zice că il merit…
A fost odată ca niciodată… Cu mult, mult inainte de a fi apărut facilitățile Copy-Paste și Print, textele se reproduceau prin copiere de mână – la inceput cu pana (de gâscă), apoi cu tocul, zis și condei, apoi cu stiloul și, spre zilele noastre, in epoca bezmetic-risipitoare a obiectelor de unică folosință, cu pixul. Decât să copiezi, mai bine scriai ceva din capul tău…
A fost odată ca niciodată… Cu mult, mult inainte de a fi apărut facilitățile Copy-Paste și Print, textele se reproduceau prin copiere de mână – la inceput cu pana (de gâscă), apoi cu tocul, zis și condei, apoi cu stiloul și, spre zilele noastre, in epoca bezmetic-risipitoare a obiectelor de unică folosință, cu pixul. Decât să copiezi, mai bine scriai ceva din capul tău…
Și totuși, existau texte, puține, care binemeritau a fi perpetuate, prin copiere, spre veșnică citire. Pentru dăinuirea și propagarea lor a fost inventat tiparul.
Tiparul este una dintre marile invenții ale Chinei antice. Cele mai vechi cărți ale omenirii au fost obținute prin metoda xilografiei, folosind lemnul (gr. xulon – “lemn”) drept suport pentru gravurile transpuse pe pânză sau pe hârtie. Invenția care a hotărât saltul spre epoca modernă a reproducerii informației a fost litera mobilă din metal, datorată lui Johannes Gutenberg (1398-1468). Om de tip vechi, lipsit de simț practic, Gutenberg nu a fost in stare să se chivernisească exploatându-și comercial invenția. Ceea ce urmărea el de fapt era să reproducă, in cât mai multe exemplare, Biblia, nu să se imbogățească… Au știut, alții, să o facă după el, transformând tipografia in industrie poligrafică.
Una dintre soluțiile de eficientizare a muncii de culegere manuală a literelor mobile care, prin paginare, deveneau texte a fost inventarea așa-numitelor logotipuri (fr., engl. logotypes), combinații de litere, silabe sau chiar cuvinte frecvente. De pildă, in loc să culeagă ș + i, tipograful avea la dispoziție logotipul și, cele două litere turnate deja impreună in plumb. Sau putea folosi logograma “&”, un semn pentru un cuvânt intreg.
In secolul XX, cel al producției de masă care obligă producătorul la efortul, adesea inutil, de a se diferenția, in ochii consumatorului, de ceilalți producători, logotipul și logograma au devenit elemente de identificare. Marca de fabrică, alias brandul, trebuia să fie, in intenția producătorilor, identificatorul specificității sau al calității, suficient pentru a determina cumpărătorul să ia din raft și să pună in coș un produs și nu altul.
Logo-ul (unii il derivă din logotip, alții, mai puțini, din logogramă) este eticheta producătorului – un nume (scris cu un font și nu cu altul, cu o culoare și o nuanță și nu cu alta), plus un element grafic (o formă geometrică, un desen stilizat etc.). Aproape că nu mai contează produsul, importantă este identificarea producătorului, grație logo-ului inscris pe etichetă (“TVR2 are acum și un logo nou”, Obs.cult. 2/00 p. 2).
Logo a ajuns să fie sinonim cu identitatea public asumată a firmelor producătoare. Dacă, la inceput, semnifica doar numele firmei și felul in care acesta este scris, cuprinzând ulterior și elementele grafice individualizatoare, a ajuns să se extindă și asupra lozincilor publicitare. Logo a ajuns să fie sinonim cu moto (“«Nu vom uita» a fost logo-ul acestei manifestări puse sub semnul doliului național”, Z. 26 IV 06 p. 7) sau cu epigraf hazliu (“Câți dintre copiii românilor nu poartă costumașe din bumbac cu logo-ul «Eu sunt șeful», «Vreau decapotabilă», ori «Eu și mami il iubim pe tata»”, G. 15 X 09 p. 16) sau, in registrul grav, cu precept (“Mi-am ales un logo pentru această intervenție, anume că omul sfințește locul”, Adev. 11 II 05 p. 9).
Aferim! (Uriaș este potențialul de a deveni logo al acestei interjecții turcești…!)
Exemplificări și datări pentru sensurile și cuvintele noi din acest articol veți găsi in ediția a treia a DCR (Dicționarul de Cuvinte Recente), aflat in pregătire la Editura Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, București). Filolog (absolvent de spaniolă-romană al Universității București). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista “Lumea” (1978-83), redactor la Editura Politică și ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor și administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător și publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferințe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătărețu, Făramiță Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul și conservele de casă. Dorințe: să aibă nepoți. Are un nepot.
-
Brokerul de asigurări Millenium Insurance Broker a raportat la nouă luni un profit net de 2,5 mil. lei, cu 68,2% mai mare, pe fondul avansului de 29,8% al primelor intermediateBurse - Fonduri mutuale · 13 noiembrie 2026
-
Transilvania Investments și-a schimbat portofoliul în trimestrul al treilea: a cumpărat acțiuni Digi, Banca Transilvania și ETF-uri, a vândut BRD și OMV Petrom și a răscumpărat 159 mil. de acțiuni propriiBurse - Fonduri mutuale · 13 noiembrie 2026
-
Aeroporturi București pregătește cumpărarea pachetului de 20% deținut de Fondul Proprietatea, evaluat la 300 mil. euro. Selecția consultanților s-a încheiat în octombrie, dar FP spune că nu există încă detalii despre momentul și structura tranzacțieiBurse - Fonduri mutuale · 13 noiembrie 2026