Lui Tanasescu ii ies mai putine taxe: doar 36

Ministrul Finantelor Mihai Tanasescu sustine ca in Romania exista numai 36 de taxe si impozite principale care reprezinta circa 95% din gradul total de fiscalitate si ca nivelul impozitelor nu este mai ridicat decat in alte tari din regiune ci, dimpotriva, in unele cazuri este mai scazut.
“La ora actuala, Romania are, in principal, 36 de mari impozite si taxe. Ele sunt impozite directe – cele pe venit – si care sunt in numar de 11, mari si late, si impozite indirecte – taxe vamale, TVA – care sunt in numar de 25”, a precizat Tanasescu.
Declaratia ministrului vine dupa ce reprezentantii Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMM) au sustinut ca legislatia stabileste nu mai putin de 225 de obligatii bugetare, iar gradul de impozitare in Romania depaseste in total 45% din PIB. Tanasescu spune insa ca gradul de fiscalitate reprezinta 30% din PIB si nu 45%, precizand ca CNIPMM a luat in calcul si veniturile nefiscale care sunt percepute ca tarife pentru anumite servicii, care nu se aplica tot timpul.
Ministrul Finantelor a recunoscut ca pe segmentul fortei de munca, impozitarea este foarte ridicata.
La inceputul acestui an Ministerul Finantelor a finalizat normele de aplicare a legislatiei privind impozitul pe venit care au starnit critici dure din partea oamenilor de afaceri. Ei spun ca aparitia normelor la un an de la adoptarea legii, precum si faptul ca acestea prevad impozitarea avantajelor in bani sau natura acordate angajatilor le ingreuneaza si mai mult activitatea.
“Ministerul Finantelor nu se dezminte nici in aceasta situatie. In loc sa faca legile mai simple, le complica. Asemenea legi fac viata agentului economic mai grea si acesta devine mai vulnerabil in fata unui control al reprezentantilor Ministerului Finantelor”, a declarat Dan Ostahie, director general al grupului de firme Altex.
Reprezentantul Altex a mentionat, de asemenea, dificultatea de a separa cheltuielile deductibile de cele neductibile in cadrul cheltuielilor realizate de un angajator cu salariatii sai.
“Pe de alta parte, daca angajatorul vrea sa-si motiveze mai bine salariatii, acesta trebuie ca pe langa salariu sa acorde o serie de avantaje, care sunt incluse in pachetul salarial. Or, eliminarea acestor avantaje nu face decat sa demotiveze angajatul, afacerea intra in regres si implicit economia are de suferit, deci si baza de impozitare”, a mai spus Ostahie.
Impactul negativ asupra sistemului de acordare de stimulente pentru angajati a fost amintit si de Florin Burculescu, director de marketing in cadrul diviziei de patiserie, cofetarie si pizza a grupului de firme Panipat, care a apreciat ca impozitarea avantajelor in bani sau in natura pentru angajati va face imposibil acest lucru.
“Este o adevarata lovitura pentru companii, pentru ca acestea nu mai pot stimula angajatii. De multe ori, pentru ca firma nu poate sa dea un salariu mare, recurge la acordarea unor astfel de stimulente”, a precizat Burculescu.
La randul sau, Bogdan Georgescu, director general al agentiei imobiliare Colliers Romania, considera ca impozitarea avantajelor in bani sau in natura va constitui o operatiune dificila. “Calcularea bazei de impozitare in acest caz va fi foarte dificila si, din experienta de pana acum, nu cred ca metodologia de aplicare a acestor noi impozite va fi suficient de clara pentru a lamuri acest aspect”, a afirmat Georgescu.

Volumul taxelor a crescut
Gilda Lazar, director al departamentului Corporate Affaires al producatorului de tigarete Japan Tabacco International (JTI), considera ca normele de aplicare nu ar trebui sa contina noutati sau prevederi suplimentare celor din Ordonanta 7/2001, ci sa precizeze modul de aplicare a prevederilor existente in acest act normativ.
“In ceea ce priveste Ordonanta, prevederile ei se aplica deja, dar se pare ca interpretarea lor nu este unitara. De exemplu, angajatii JTI evidentiaza in foile de parcurs deplasarile in interes de serviciu si, in vederea impozitarii, pe cele in interes personal. S-ar putea insa ca alte companii sa procedeze in mod diferit”, a declarat, pentru Mediafax, Gilda Lazar.
Pe de alta parte, reprezentantul JTI a evidentiat faptul ca, de la aparitia acestei ordonante, munca angajatilor din departamentele de resurse umane si finante s-a complicat si mai mult, iar volumul taxelor si impozitelor a crescut. “Asteptam cu rabdare simplificarea si reducerea fiscalitatii, asa cum s-a promis in nenumarate randuri”, a adaugat Lazar.

Descurca-te romane!
Prevederile normelor metodologice referitoare la impozitarea unor bunuri acordate gratuit salariatilor nu pot fi aplicate, intrucat este foarte dificil de stabilit in ce masura ele au fost folosite in scop personal sau in interesul firmei, apreciaza reprezentantii firmelor din turism.
“Companiile din turism nu ofera avantaje angajatilor. Masina nu este un avantaj pentru ca este folosita in interes de serviciu, iar fara telefonul mobil nu ne putem desfasura activitatea. Problema apare in cazul in care prevederile aceastei ordonantei se aplica retroactiv. Este practic imposibil sa delimitam acum care convorbiri telefonice au fost date in interes de serviciu si care in interes personal de fiecare angajat, precum si care deplasari pot fi considerate pentru serviciu si care nu “, este de parere Dragos Raducan, director general al agentiei  Magest Trade&Travel.  
La randul sau, Mihai Rajnita, secretar general al Federatiei Industriei Hoteliere din Romania, afirma ca multe firme vor da o interpretare proprie prevederilor ordonantei.
“Deocamdata nu exista norme metodologice si probabil ca fiecare companie va interpreta cum crede. Noi luam tot ce e in UE, din punct de vedere al taxelor si impozitelor, dar nu luam si veniturile de acolo. Apar decizii peste noapte si nu exista comunicare intre partenerii sociali. Principiul care functioneaza la noi este: Descurca-te romane!”, a afirmat Rajnita.

Managerii ar fi trebuit sa fie informati
Intarzierea publicarii normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor ordonantei privind impozitul pe venit ar putea determina Ministerul Finantelor sa nu solicite majorari si penalitati pentru firmele care nu au evidentiat avantajele in bani si natura acordate angajatiilor, a declarat Florin Dutu, avocat al firmei de avocatura Stefanica, Osmani&Partners, citat de Mediafax.
“Finantele vor cere ca firmele sa evidentieze retroactiv acele avantaje suplimentare primite de angajati. Intrucat este foarte greu sa fie identificate sumele lunare de care a beneficiat pe parcursul anului trecut fiecare angajat, se va recurge, cel mai probabil, la metoda aprecierii acestor venituri in functie de cuantumul mediu de pe piata in care isi desfasoara activitatea societatea respectiva”, a explicat Dutu.
Avocatul considera ca managerii firmelor ar fi trebuit sa fie informati din timp de aceste modificari, pentru a putea lua o pozitie fata de reglementarile considerate, in prezent, excesive.
El a adaugat ca, in lipsa normelor metodologice, contabilii firmelor aveau posibilitatea utilizarii preturilor de piata, insa in acest caz evaluarea trebuia ulterior confirmata de Administratia Financiara. Dutu considera ca acesta va fi argumentul cel mai puternic adus de Ministerul Finantelor in fata acuzelor ca a intarziat nepermis de mult publicarea normelor metodologice.
Ordonanta privind impozitul pe venit a fost aprobata in 2001. Prevederile ei se aplica de la 1 ianuarie 2002, dar normele de aplicare nu au fost inca publicate.
Potrivit ordonantei, in categoriile de venituri impozabile sunt incluse orice avantaje in bani si in natura primite de o persoana fizica, precum si folosirea in scop personal a bunurilor aferente desfasurarii activitatii, fara a nominaliza veniturile ca atare si fara a prezenta modalitatea de calcul al valorii impozabile. Normele metodologice precizeaza insa care sunt tipurile de avantaje impozitate, precum si modalitatea de calcul.
In absenta normelor metodologice, o parte din aceste firme nu au inregistrat aceste cheltuieli ca salarii si nu au achitat impozitul aferent, intrucat nu au stiut valoarea impozabila a acestor facilitati.
Firmele ar putea fi nevoite sa includa, in fisele fiscale ale angajatilor pentru anul trecut, impozitul pe avantajele in natura sau in bani si sa plateasca impozit. In cazul in care au realizat deja aceste fise, societatile vor fi nevoite sa depuna fise rectificative.
De asemenea, angajatii care au obtinut astfel de venituri ar putea fi nevoiti sa returneze o parte din sumele primite pe parcursul anului pentru a plati impozitul restant.