Lumea se confruntă în prezent cu cel mai nociv amestec de evenimente pe timp de pace

“În acest moment există în lume un amestec de circumstanțe cu totul neobișnuit după al Doilea Război Mondial. Această concomitență de procese este inedită, deoarece și putința țărilor industrializate este limitată. Este pentru prima dată când țări puternic industrializate sunt într-o situație de overstretch (depășite de problemele cu care se confruntă – n. red.), care nu este generată de un război”, spune profesorul de economie Daniel Dăianu.

Dacă criza cu care se confruntă Europa de aproape un an dă semne că și-a găsit într-o oarecare măsură rezolvarea după summit-ul de la finalul săptămânii trecute, situația explozivă din Orient și cutremurul din Japonia rămân în continuare probleme presante ale umanității. Dar, dacă privim modul în care a evoluat criza din zona euro, care a avut mai multe episoade (Grecia în primăvara lui 2010, Irlanda în iarnă și acum Portugalia), nici aceasta nu poate fi exclusă de tot din mixul nociv al problemelor.

Criza creditelor și situația din Orient au fost umbrite

“Uniunea Europeană trece printr-un test extraordinar de sever”, spune Daniel Dăianu pentru că sunt puse la îndoială chiar fundamentele pe care s-a creat uniunea monetară. Germania este pionul principal, deoarece “asigură un sfert din participația la facilitate (fondul de urgență n. red.), iar liderii politici germani trebuie să-și convingă electoratul că merită să fie solidari, în timp ce țările care beneficiază de asistență trebuie să facă tot ce le stă în putință pentru a arăta că merită aju­to­rul celorlalte state, adică să adopte măsuri de auste­ritate și să apeleze la solidaritate internă”, spune Dăianu.

Înainte de cutremurul de vineri, Orientul Mijlociu și Africa de Nord reprezentau butoiul cu pulbere al lumii, după ce doi conducători longevivi au fost îndepărtați de la putere, iar al treilea se ține cu dinții de putere și duce un adevărat război împotriva contestatarilor săi.

Acum lumea trebuie să își împartă resursele în două părți: stingerea conflictului libian și ajutorarea Japoniei să treacă peste cel mai mare dezastru natural cu care s-a confruntat în istoria sa. În aceste condiții, o parte din presiunea internațională care apăsa pe umerii liderului libian Muammar Gadhafi se estompează, el putând profita de împrejurări pentru a înăspri atacurile asupra rebelilor și a-și consolida puterea.

Pierderi economice majore

Cutremurul din Japonia va genera pierderi economice în valoare de 171-183 mld. dolari, acesta urmând să devină cel mai costisitor dezastru natural din istorie, estimează analiștii băncii elvețiene Credit Suisse.

Imapctul imediat asupra Japoniei este încă greu de cuantificat, însă relativ ușor de schițat. Principalul sector care are de suferit este cel al producției: cei mai mari producători auto și-au suspendat producția. Sony și-a închis șase fabrici în care erau fabricate componente electronice, principalele fabrici japoneze de bere Kirin, Ashai și Sapporo, a căror producție reprezintă 40% din cantitatea totală de bere, și-au întrerupt activitatea.

Reconstruirea țării după dezastru se va reflecta în creșterea Produsului Intern Brut, dar acest lucru nu în­seamnă neapărat realitatea, deoarece PIB-ul nu reflectă dis­trugerea proprietăților, costurile generate de distru­ge­rea mediului înconjurător sau pierderile umane – ci nu­mai productia care crește pentru a înlocui ceea ce s-a distrus.

Efectele cutremurului ar putea duce la stagnarea economiei nipone sau chiar la scăderea acesteia în următoarele două trimestre, însă eforturile de reconstrucție vor oferi sprijin creșterii activității în ultimele luni ale anului. Distrugerile provocate sunt atât de uriașe încât economiștii și guvernul nipon nu au reușit să evalueze efectele acestora asupra economei. “Dezastrele naturale au efecte negative imediate asupra creșterii, însă tind să fie pozitive pe termen mediu. Pentru actualul trimestru există riscul unui avans foarte slab sau chiar al unei scăderi economice”, a afirmat Glenn Maguire, analist la Société Générale.

Banca centrală a Japoniei a inundat piața monetară cu lichidități în valoare de 183 de miliarde de dolari, ceea ce a făcut ca yenul să se deprecieze foarte puțin față de dolar, până la 82,03 yeni/dolar, față de 81,88 de yeni.

Centrala de la Fukushima rămâne un pericol

Situația de la centrala nucleară Fukushima rămâne critică, după ce a avut loc o nouă explozie, dar care nu a afectat reactorul nuclear al unității cu numărul 3. Situația nu se va repeta și la reactorul 2, care se confruntă cu același gen de probleme, dă asigurări guvernul. Yukio Edano apreciază că la Reactorul 2 nu va avea loc nicio explozie de amploare datorată acumulării de hidrogen, cum s-a întâmplat la reactoarele 1 și 3. Chiar dacă operatorul va proceda la depresurizări la reactorul 2, hidrogenul generat se va scurge controlat, reducându-se riscul unei explozii de amploare. Reactorul 2 se con­frun­tă cu avarii similare celor produse la celelalte reactoare. Sta­ția de pompare care permite răcirea barelor de com­bustibil nu mai funcționează, iar nivelul apei a scăzut în reactor. Pentru a stopa fenomenul topirii miezului nu­clear, compania injectează direct apă de mare în reactor, pentru răcirea barelor de combustibil.

Situația de la centrala japoneză a determinat autoritățile din întreaga lume să verifice securitatea reactoarelor nucleare.

“Când o țară ca Japonia, cu criterii de siguranță foarte înalte, nu poate evita astfel de probleme la centralele sale nucleare, după un cutremur și un tsunami de o asemenea amploare, atunci nici noi în Europa și în Germania, unde avem criterii de securitate la fel de stricte, nu ne putem permite să sărim peste o analiză serioasă a acestei teme”, a declarat cancela­rul german Angela Merkel.

“Acum toată atenția este orientată asupra Japoniei deoarece marile puteri ale lumii ridică întrebarea: «ce facem cu energia nucleară?»”, spune și Dăianu.

Pentru a ajuta Japonia, care a fost nevoită să își oprească o parte importantă din producția de energie electrică, Rusia a anunțat că este pregătită să trimită aproximativ 6.000 de megawați de electricitate, conform declarațiilor vicepremierului rus Igor Secin, citat de AFP. “Am putea să dirijăm într-un viitor apropiat aproximativ 6.000 de megawați pentru a-i furniza Japoniei”, a declarat Secin. “Suntem pregătiți să mărim livrările de cărbune”, a adăugat el.

El a subliniat că grupul Gazprom este pregătit să furnizeze 200.000 de tone de gaz natural lichefiat arhipelagului nipon în aprilie și mai.

SUA – Eveniment: dezbaterile cu privire la buget și datoria publică

După ce anul trecut au pierdut controlul asupra Senatului, democrații președintelui Barack Obama nu își mai pot impune măsurile, acestea fiind de cele mai multe ori diluate după lungi negocieri cu republicanii.

• Deși nu reprezintă o criză propriu-zisă, contrele privind reducerile bugetare dintre republicani și democrați pot avea implicații la nivel mondial, în condițiile în care administrația Obama încearcă reducerea datoriei federale, aflată în prezent la 14.200 de miliarde de dolari, aproape echivalentă cu PIB-ul anual.
• De altfel, implicarea în două conflicte la nivel mondial, Irak și Afganistan, au redus apetitul americanilor pentru o nouă acțiune armată, motiv pentru care SUA nu spun un “da” răspicat atunci când este vorba de intervenția militară în Libia.
• Deși probabil nu va dura la fel de mult precum războaiele din Irak și Afganistan, iar costurile ar fi împărțite între mai multe țări, o eventuală intervenție militară a SUA în Liban ar aduce câteva miliarde bune în contul deficitului și al datoriei publice.
  

ZONA EURO – Eveniment: criza datoriilor

De mai bine de un an, țările care împart moneda euro se confruntă cu o criză ce a trimis Grecia și Irlanda în brațele UE și FMI și care, în momentele cele mai tensionate, a pus la îndoială chiar viitorul monedei unice.

Implicații la nivel mondial:

• Evidențierea fisurilor în modul în care a fost gândită uniunea monetară. Este vorba despre “o criză a unui sistem supra-financializat, combinat cu o criză a alcătuirii instituționale și de politici a zonei euro”, spune profesorul de economie Daniel Dăianu.
• Într-un scenariu extrem, criza din zona euro ar putea avea ca efect dispariția monedei unice și chiar a UE. “Moneda euro a fost un proiect politic, de integrare a Germaniei după unificare. De aceea au fost subestimate consecințele economice, moneda unică pornind cu o slăbiciune de design”, spune Dăianu.
• Pericol de contaminare la nivel internațional a sectorului bancar: “Deși forța motrice a sectorului bancar este reprezentat de băncile din Asia și SUA, o situație aflată dincolo de ceea ce estimează piețele naște pericolul unei contaminări la nivel internațional”, crede Dăianu.

Implicații asupra României:

• Criza datoriilor nu are un impact semnificativ asupra României, dat fiind că “deși Europa înoată prin mâl, România are avantajul unui spațiu de manevră, cu un curs flexibil.”
• România este ușor detașată de ceea ce se întâmplă în prezent în zona euro, dar încă este vulnerabilă prin prisma nivelului scăzut al încasărilor bugetare. Cu toate acestea, “consolidarea fiscală a României nu trebuie subestimată.”

Orientul mijlociu și Africa de nord: Eveniment: revolte populare

Revoltele din nordul Africii ce a dărâmat două regimuri politice și a generat un adevărat masacru în Libia este cea mai importantă criză la nivel de sisteme politice de după căderea comunismului în Europa de Est în ’89.

Implicații la nivel mondial:

• Efecte geopolitice: crearea unei regiuni dominate de un profund curent fundamentalist, întrucât “există pericolul unei alunecări în această direcție. Eu nu văd o tranziție clară spre un sistem democratic”, spune Marius Cristian Neacșu, profesor de geostrategie în cadrul Academiei de Studii Economice din București.
• Efectele de natură economică privesc în primul rând creșterea prețului la petrol, situație care pune în dificultate economia mondială per ansamblu. “Piața petrolului este foarte sensibilă și prețul petrolului a crescut ca urmare a prăbușirii producției din Egipt și Libia”, spune Neacșu.
• O lume multipolară. “După epoca Războiului Rece, în care lumea era bipolară, bazată pe echilibru nuclear, a urmat o perioadă care a succedat anului 1989, în care lumea a fost unipolară, cu unică putere SUA. În prezent se observă mai mulți poli de putere, în care și cei mici au șanse.”

Implicații asupra României:

• Un efect colateral al situației din Libia, care vizează direct România, este situația muncitorilor români care “lucrau în industria petrolieră din Libia și au fost nevoiți să se întoarcă acasă, ca urmare a situației conflictuale”, spune Neacșu.
• La nivel diplomatic, nu există efecte directe asupra României, întrucât țara noastră se înscrie în politica hotărâtă de blocul comunitar. “România nu a avut relații preferențiale cu Libia. Așadar, nu este afectată în mod direct, deoarece se înscrie în cursul efectelor generale pe care situația din Libia le are asupra UE”, mai spune Neacșu

Japonia

Eveniment: cutremur și tsunami

Catastrofa naturală din Japonia va avea repercusiuni care se vor resimți în întreaga lume, economia niponă fiind a treia cea mai mare din lume.

Implicații

• Vor apărea tensiuni pe anumite piețe, în special cele de semiconductori, cipuri și memorii flash.
• Și industria auto mondială are de suferit, în condițiile în care producătorii auto, printre care Honda, Toyota sau Suzuki, au întrerupt aproape în totalitate producția din Japonia.
• Scăderea producției de energie ar putea duce la creșterea prețurilor electricității la nivel mondial, în condițiile în care Japonia, unul dintre cei mai mari consumatori la nivel mondial, este nevoită să importe mai multă electricitate.

Implicații cu impact asupra României

• Tarifele de reasigurare ar putea crește pentru că marile grupuri de reasigurare care au contracte cu asigurătorii locali se pregătesc să achite companiilor nipone despăgubiri de zeci de miliarde de dolari.
• Deși este prea devreme pentru a cuantifica impactul problemelor de la centralele japoneze asupra percepției cu privire la energia nucleară, este posibil ca percepția acestui tip de energie să aibă de suferit, ceea ce poate afecta construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
• Repatrierea investițiilor de către companiile nipone este o posibilitate ce poate avea un impact important asupra anumitor sectoare ale economiei românești. Niponii au o prezență importantă în industria tutunului, a medicamentelor sau a componentelor auto.