Lungul drum al Ungariei spre o inflație de invidiat

Cine ar fi crezut în 2022-2023 că Ungaria ar putea ajunge de la o inflație de aproape 26%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, la una de doar 1,6% în septembrie anul acesta, sau chiar de 1,2% în iulie?

În perioada crizei energetice și de materii prime care a urmat invadării Ucrainei de către Rusia, prețurile din Ungaria au explodat din cauza cheltuielilor electorale mari, deficitelor mari, deprecierii forintului și eșecului primelor măsuri contra inflației introduse de guvern. Slăbiciunea forintului a dus la scumpirea importurilor, în special ale celor de energie. Apoi, măsuri precum înghețarea prețurilor la alimentele de bază și plafonarea prețurilor carburanților și utilităților au avut ca recul creșteri de preț la alte produse. Comercianții au căutat ca astfel să recupereze din marjele de profit reduse forțat. Între timp, guvernul, cel vechi, condus de Viktor Orban, și-a rafinat măsurile anti-inflație, mai ales pe cele care privesc alimentele. Executivul nou, condus de Peter Magyar, le-a menținut și, mai important, a adus stabilitate forintului. Moneda chiar s-a apreciat de la începutul anului, fiind în acest sens cel mai bun performer din regiune. Inflația este acum atât de jos pentru o economie ca Ungaria, încât banca centrală a decis să coboare ținta de inflație, ceea ce va avea efect asupra dobânzilor și va ajuta Ungaria să se apropie de euro, așa cum a promis Magyar.

De asemenea, din cauza inflației scăzute – alimentele se ieftinesc de câteva luni – retailerii cer noului premier să retragă limitele impuse marjelor de profit.

Magyar încă nu a dat un răspuns clar. Retailerii spun că un astfel de pas nu va duce neapărat la creșteri majore de preț. Din contră, vor avea spațiu să concureze mai activ unii cu alții prin campanii promoționale și discounturi mai mari. Dar după ce au trecut prin cea mai puternică inflație din Uniunea Europeană, consu­ma­torii maghiari au rămas sensibili le prețuri.

Orice măsură ar duce la creșterea lor ar însemna pentru politicienii care o iau subminarea poziției lor politice. Guvernul lui Magyar este atent la astfel de aspecte. Recent, a redus temporar taxele pe motorină pentru transportatorii de marfă. Inflația generală a accelerat de la 1,3% în august la 1,6% în septembrie. Totuși, în aceeași lună multe dintre produsele alimentare s-au ieftinit semnificativ. Unii analiști spun că mâncarea ar putea reîncepe să se scumpească simțitor de luna viitoare, însă au asigurat că în niciun caz nu se va repeta valul de inflație din 2022-2023. În cele mai recente proiecții economice, FMI estimează că inflația din Ungaria se va situa la 1,9% anul acesta și că va accelera la 2,8% anul viitor ñ peste noua țintă a băncii centrale, de 2,5%. Însă instituția, deși poate face recomandări ñ și a sfătuit guvernul de la Budapesta să mai strângă cureaua, inclusiv prin măsuri care ar impulsiona inflația – ea nu poate prezice ce va decide Magyar sau ce crize vor veni. Până acum, evoluția în bine a economiei maghiare i-a surprins pe mulți. În 2027, Ungaria va avea aceeași inflație că Polonia, care pleacă cu indicatorul de la 3,2% în 2026, potrivit FMI. În aceste condiții, România va rămâne cu una dintre cele mai mari inflații din UE. Dacă anul acesta nu este depășită de nimeni din UE la viteza scumpirilor, în 2027 va fi întrecută doar de Bulgaria, nou intrată în zona euro. FMI estimează pentru România o inflație de 8,2% anul acesta și una de 4,1% anul viitor. Proiecțiile pentru Bulgaria sunt de 4,9% respectiv 4,8%. Trebuie însă spus că mai ales după criza economică declanșată de pandemia de COVID-19 multe dintre instituțiile de prognoză economică au recunoscut că modelele lor de calcul sunt depășite. Apoi, proiecțiile pot fi date ușor peste cap de evenimente precum noul război dintre SUA și Iran, care a provocat un nou val de scumpiri ale energiei. Guvernul Poloniei, așa cum fac și alții, dă vina pe scumpirea carburanților pentru accelerarea inflației (la circa 4% în septembrie). Însă, ca și Ungaria, economia poloneză a suprins până acum în bine.