Lupta finală va fi încinsă de bătălia pentru cele 7 milioane de voturi primite de extrema dreaptă

Prima luptă din cursa pentru președinția Franței a fost câștigată de socialistul François Hollande, dar la o diferență minimă față de următorul clasat, actualul președinte Nicolas Sarkozy, ceea ce face incert rezultatul bătăliei finale.

Acesta va depinde probabil, în mare măsură, de polul spre care se vor reorienta susținătorii liderului de extremă dreapta, Marine Le Pen, surpriza acestor alegeri, propulsată pe locul trei în preferințele alegătorilor de atacurile virulente făcute la adresa lui Hollande și Sarkozy sau a Europei și imigranților.

Deși nu s-a calificat pentru cel de-al doilea tur de scrutin, de pe 6 mai, Le Pen, candi­datul Frontului Național, cali­fică drept victorie rezultatul obținut duminică. Liderul de deapta a reușit să atragă aproape 18% din voturile alegă­torilor. Nici tatăl ei, carismaticul Jean-Marie Le Pen, nu a avut un astfel de scor. Rezultatul a pus însă pe jar mai multe guverne din Europa. Cancelarul german Angela Merkel, care oficial îl susține pe Sarkozy, consideră “îngrijorător” scorul obținut de extrema dreaptă în Franța, dar apreciază că problemele se vor rezolva în cel de-al doilea tur, scrie AFP. Merkel a ținut să sublinieze că va “colabora bine” cu orice președinte francez ales.

Șeful diplomației luxemburgheze Jean Asselborn l-a acuzat pe Sarkozy că este parțial vinovat de succesul candidatului Frontului Național deoarece face campanie pe baza frontierelor europene prea libere și controlul imigrației. “Dacă repeți în fiecare zi că Schengen trebuie schimbat, că trebuie să ai o politică puternică privind imigrația, că trebuie să vorbești despre excepția franceză și toate acestea, dai apă la moară FN”, a declarat Asselborn, care este socialist.

Ministrul danez de externe Villy Sovndal, a cărui țară asigură președinția semestrială a UE până la sfârșitul lunii iunie, a calificat rezultatul votului de duminică drept “extrem de îngrijorător”, apreciind că acesta se înscrie într-o tendință generală în Europa, ilustrată și de partidele politice cu aceeași orientare din Danemarca sau Finlanda.

Imigrația și mesajele anti-UE fac obiectul central al campaniei lui Le Pen. Analiștii cred că înclinația lui Sarkozy, în discursurile electorale, spre dreapta, au ca scop exact atragerea susținătorilor lui Le Pen în runda finală a alegerilor. Hollande, pe care sondajele de opinie îl dau drept câștigătorul turului doi, are o abordare moderată referitor la aceste probleme, ceea ce i-ar putea aduce probleme în lupta finală. O altă problemă pentru liderul socialist ar putea fi și faptul că o parte din voturile primite nu reflectă încrederea pe care alegătorii o au în planurile sale economice și sociale, ci sunt voturi de neîncredere la adresa lui Sarkozy.

Le Pen nu și-a exprimat vreo preferință pentru niciunul dintre contracandidați, ci din contră, îi critică dur pe Sarkozy și pe Hollande. Ea îi compară pe aceștia cu doi gemeni sia­mezi, care zdrobesc inte­resele poporului și ale clasei de mijloc în favoarea elitei liberale, scrie Financial Times. Duminică, ea l-a des­cris pe Sarkozy ca fiind “fostul președinte” și și-a carac­terizat partidul ca fiind “singura opoziție”.

“Nu am fost niciodată mai sus ca acum. Acesta este doar începutul. Vom continua lupta”, a afirmat Le Pen.

Un plus pentru Sarkozy pentru turul doi este că, asemenea liderului de extremă dreapta, este un foarte bun orator, calitate ce-i lipsește lui Hollande. De altfel, el crede că într-o confruntare directă l-ar “distruge” pe socialist. Hollande a refuzat de mai multe ori astfel de confruntări. Presa interna­țională este însă, în mare parte, sceptică în privința șanselor lui Sarkozy de a păstra puterea în Franța.