Lupta unui baron local cu propriile lui iluzii

Ministrul dezvoltării regionale și vicepremier al guvernului Liviu Dragnea a trecut de justificarea generală a “regionalizării”, subțire de altminteri – atragerea fondurilor europene – la o etapă superioară.

Puternic lider regional, baron în toată puterea cuvântului, bogat, deși în cartea lui de muncă trebuie că scrie a lucrat mai tot timpul la stat, Dragnea a găsit explicația transcedentală a regionalizării: lupta de clasă a provinciilor cu Bucureștiul. Având, așadar, cheia oferită de dl Dragnea putem trece de la “transcedental” la “metafizic” – avem explicația a ceea ce, în sfârșit, cunoaștem și putem depăși barierele a ceea ce simțurile nu ne spuneau decât vag până acum.

Nu c㠓miticii” nu ar fi existat în conștiința colectivă de peste un secol, dar, iată, avem justificarea practică și susținerea politică de a ne rupe: fiecare cu ghetoul lui!

“În 1862, când Cuza a înființat județele, țara s-a rupt de feudalism, iar acum avem șansa ca, prin regionalizare, să ne rupem definitiv de comunism. Depinde numai de noi să înțelegem că această oportunitate este unică. Sistemul actual are rădăcini comuniste, este rigid, brutal și agresiv cu cetățenii, cu firmele, este unul care frânează procesul de dezvoltare din România. Regionalizarea este cea mai grea luptă care se dă în România, lupta teritoriului cu Bucureștiul, nu cu oamenii din București, ci cu Bucureștiul ca simbol al unei puteri centralizate în care o mână de oameni vor să decidă destinul fiecărui român, al fiecărei localități, ceea ce nu mai poate continua. Asta este lupta pe care trebuie să avem curajul să o dăm, pentru că nu este în regulă ca cineva de la București să decidă ce se întâmplă într-o localitate din Cluj sau Satu Mare. O decizie o ia un consiliu regional, care știe cel mai bine ce este mai bine pentru oameni”, crede Dragnea.

Foarte frumos spus. Dar de ce am mereu sentimentul că, la adăpostul unor idei generoase, dl Dragnea și mulți alții nu urmăresc decât să transforme niște feude mai mici – județele – în niște feude mai mari – regiunile? Pentru că, în toată dezbaterea destul de generală de până acum, nu am văzut niciun studiu care să justifice apariția regiunilor. Toată lupta a fost pentru “cine va fi șef peste regiune”. În ce oraș va fi “capitala” regiunii.

Dl Dragnea exploatează un sentiment  destul de întâlnit în județele/regiunile ceva mai bogate și nu este tipic României: “centrul” exploateaz㠓marginile”.

Dl Dragnea, înainte de a fi ministru, a fost vreme de 12 ani președinte al Consiliului județean Teleorman și, înainte de asta, patru ani prefect al aceluiași județ. S-ar putea zice că știe el ceva. Doar că județul domniei sale nu are nimic de-a face cu Clujul (un județ mai bogat, revoltat împotriva “centrului”) unde a făcut declarațiile de mai sus.

În 2012, Teleormanul avea un PIB de 3.507 euro/locuitor (față de 4.948 euro/locuitor județul Cluj) și este în topul județelor depopulate – un minus de 17% al populației în zece ani la o medie națională de 12%. Indicele de disparitate între regiuni arată așa: regiunea Sud-Muntenia în care se află județul dl-lui Dragnea este la 83,3% față 100% media națională (237% regiunea București-Ilfov). PIB-ul județului Teleorman a fost în 2012 de 6 mld. lei, față de 19,5 mld. lei PIB-ul Clujului (132,7 mld. lei, PIB-ul Bucureștiului, fără Ilfov). În schimb, Teleormanul este în topul județelor care primesc bani de la “centru”. De unde crede dl Dragnea că are județul domniei sale bani să supraviețuiască?

Vreme de 16 ani cât a fost în fruntea Teleormanului (ca prefect și președinte de CJ) nu l-a lăsat cineva pe dl Dragnea să facă proiecte? Nu cumva blocarea fondurilor UE pe Programul Operațional Regional (POR) – pentru care a suferit toată țara – are de-a face și cu contractele semnate de Consiliul județean Teleorman pe când domnia sa era în fruntea județului? Ba bine că nu!

Dacă, cu atâta autonomie cu cât a avut ca județ, Telormanul nu a făcut nicio brânză în anii în care a fost păstorit de dl Dragnea, de ce ar face-o de acum înainte? Va semna Telormanul contracte mai bune cu bani UE, aflat într-o regiune, decât înainte când era unul dintre cele 41 de județe?

Cine, ca dl Dragnea, își imaginează că regionalizarea va rezolva problemele, inclusiv cele legate de atragerea fondurilor UE, nu știe ce spune. Județele sărace vor rămâne tot sărace – indiferent că se cheamă Teleorman, Harghita sau Covasna – pentru multă vreme, indiferent de forma de organizare. Doar că atotputernicii de acum ai județelor ar putea deveni mai puternici, dacă cumva apucă să conducă vreo regiune. Despoții de la centru vor ceda puterea despoților regionali, dacă ceva nu se schimbă fundamental – anume la legile făcute pentru toți să fie aplicate, deopotrivă, și regelui și baronilor.