Lupte aero-navale/ de Ziarul de duminică

Ioan Damaschin

Lupta aeronavală de la Constanța din 26 iunie 1941

Cine a scufundat distrugătorul lider „Moskva”?

Editura Militară

Autorul acestei lucrări, care se dorește a fi de referință și deschizătoare de noi perspective, rămâne cu satisfacția că, printr-un studiu amănunțit al documentelor de arhivă și al cărților consacrate acestui subiect, românești, germane și rusești, a reușit să stabilească, cu exactitate, prin calcule, locul în care a fost scufundat liderul „Moskva”, cu mulți ani înainte să se ajungă la epavă. A explicat-o pe larg înter-un interviu:

„Sunt convins că această carte, ce descrie modul în care s-a desfășurat cea mai mare luptă aero-navală, la care a participat Marina Regală Română în cel de-al doilea Război Mondial, luptă ce a avut loc chiar în fața portului Constanța prezintă interes pentru militari, în primul rând, dar și pentru alte categorii de public cititor. Să nu uităm că înaintași ai multor constănțeni – părinți, bunici, străbunici – au luptat pe mare, iar unii dintre ei, chiar și-au dat viața în aceste lupte, având drept mormânt adâncurile mării. Aș remarca faptul că unii dintre veteranii de război, participanți la această luptă sunt încă în viață. Este un modest omagiu pe care-l aduc acestor veterani.”

Prin participarea de forțe navale, aeriene și submarine ce aparțineau URSS, pe de o parte, României și Germaniei, pe de altă parte, este clar că lucrarea tratează o „luptă aero-navală”.
Voi reda, pe scurt, modul în care s-a desfășurat acțiunea, așa cum rezultă din documentele din Arhivele Militare Române, dar și din Jurnalul de luptă al navei „Harkov” nava comandant a grupului atacator, Jurnalul de operații a bateriei germane „Tirpitz”, alte documente oficiale și memorii de război.
În zorii zilei de 26 iunie 1941, un grup naval compus din distrugătoarele-lider „Moskva” și „Harkov”, cele mai moderne nave din această clasă care au luptat pe Marea Neagră în cel de-al doilea Război Mondial s-au apropiat la circa 12 mile marine de portul Constanța (cca. 22 de kilometri), au traversat barajul de mine marine de la larg și, la ora 04.02 au deschis focul asupra orașului și portului.
Au răspuns imediat cu foc distrugătoarele noastre „Regina Maria” și „Mărăști”, care se aflau pe mare în zona Eforie Nord. Tot atunci au ripostat și bateriile de coastă românești și germane de la litoral și, ulterior, aviația.
După ce au tras 350 de proiectile, incendiind un rezervor de petrol și un tren german cu muniție din gara Palas, cele două nave, la orele 04.12 au luat drum, cu toată viteza, spre sud-est pentru a părăsi raionul luptei. În momentul în care au ajuns din nou în zona barajelor de mine, „Moskva”, la orele 04.21 a sărit în aer și în circa 4 minute s-a scufundat. Au fost salvați 68 de marinari supraviețuitori. Liderul „Harkov” a fost și el lovit de două proiectile de mare calibru fiind grav avariat, dar până seara a reușit să ajungă la Sevastopol.
De menționat că în raionul Costinești – Mangalia se afla de două zile submarinul sovietic „ȘCI-206” care nu s-a mai înapoiat niciodată la Bază. Scufundarea de către distrugătorul „Soobrazitelinâi”, sosit în raion pentru sprijinul liderului „Harkov”, a unui submarin „inamic” la orele 06.00 în apropierea raionului luptei pe care l-a considerat a fi inamic i-a determinat pe sovietici să ia în calcul și ipoteza ca submarinul respectiv să fi atacat și scufundat cu aproape două ore în urmă pe liderul „Moskva”.
În apropierea raionului luptei erau două submarine: „Delfinul” și „ȘCI-206”. Primul s-a înapoiat după 2 zile la Constanța, al doilea nu a mai ajuns la Sevastopol. Enigma scufundării a durat 70 de ani, până la descoperirea epavei liderului „Moskva”.

Am cunoscut mulți marinari, veterani de război care au luptat pe mare. Unii dintre aceștia mi-au fost chiar profesori la Școala Navală și i-aș numi pe comandorii Constantin (Bibi) Costăchescu comandantul submarinului „Delfinul” sau Petre Zamfir, azi contraamiral nonagenar. Dintre cei care au participat la această luptă mai sunt în viață contraamiralii Petre Zamfir, Constantin Caragea și Cristea Georgescu.