Mai putina scoala si mai multa munca

Schimbarile din invatamantul superior romanesc – printre care scurtarea duratei de pregarire in vederea obtinerii licentei si modificarea nomenclatorului de specializari – vor usura recunoasterea europeana a diplomelor, chiar vor da posibilitatea gasirii unei mai mari palete de locuri de munca. Alexandru Athanasiu, ministrul educatiei, cercetarii si tineretului, a declarat recent ca scurtarea cu un an a pregatirii universitare in majoritatea institutiilor de invatamant superior, cu exceptia univeristatilor de medicina si arhitectura (care urmeaza reglementari europene speciale), va permite angajarea mai rapida a licentiatilor. Ministrul Eeducatiei spera ca, pana la sfarsitul lui iunie 2004, legislatia noua privind invatamantul superior sa fie aprobata. “Dar, pentru ca noile specializari trebuie anuntate cu cel putin sase luni inainte de examenul de admitere din anul curent, modificarile privind scurtarea duratei de pregatire de la cinci la patru ani si, implicit, de la patru la trei ani, in vederea obtinerii licentei, ar putea intra in vigoare pentru studentii admisi in anul intai in anul academic 2005-2006”, a mai spus ministrul Athanasiu. In general, invatamantul de patru ani va deveni de trei ani, dar el se calculeaza in credite: 180 de credite pe durata ciclului de pregatitre pana la licenta, cu 60 de credite anual pe care studentii au obligatia sa le realizeze. Pentru tinerii care vor sa continute pregatirea superioara, dupa licenta va urma masteratul, care poate dura intre unul si doi ani (60 si 120 de credite), iar apoi doctoratul. Sistemul de credite a fost deja introdus in multe facultati, dar mai sunt institutii care lucreaza dupa vechile proceduri, de aceea, dupa aprobarea noii legi a invatamantului superior, fiecare universitate isi va adapta programele la noile cerinte europene.
miruna.lebedencu@zf.ro