Majorarea TVA: între salvarea bugetului și prelungirea agoniei

Temperarea ritmului de creștere a încasărilor din TVA pe final de an aruncă o umbră de îndoială cu privire la modul în care majorarea taxei la 24%, care a salvat deficitul bugetar anul trecut, va ajuta bugetul și în 2011, având în vedere ținta ambițioasă de reducere a deficitului la 4,4% din PIB.

Finanțele estimează pentru acest an încasări din TVA de aproximativ 43 mld. lei, cu 10% peste sumele colectate anul trecut.

În decembrie, ritmul de creștere a sumelor colectate din TVA a încetinit aproape la jumătate față de cel din noiembrie, fiind cel mai redus avans înregistrat după decizia de creștere a cotei cu cinci puncte procentuale. Sumele colectate din TVA au înregistrat în decembrie un plus de 25% comparativ cu aceeași lună din 2009, în timp ce în noiembrie creșterea a fost de aproape 45%.

Ministrul finanțelor Gheorghe Ialomițianu susține că încasările din TVA au asigurat plata arieratelor și încadrarea în ținta de deficit bugetar la finele lui 2010, susținând că FMI și Comisia Europeană au apreciat rezultatele “foarte bune” obținute de România în cadrul acordului stand-by .

“Noi am discutat despre rezultatele prevăzute în acordul care se va încheia la sfârșitul lunii martie. Sunt niște rezultate foarte bune, apreciate de FMI și Comisia Europeană. Rezultatele pe TVA sunt bune. Încasările din TVA ne-au asigurat plata arieratelor și încadrarea în deficitul de 6,5%”.

Există însă și o mare dezamăgire a FMI după doi ani de acord – că economia nu a revenit încă pe creștere economică, după cum a declarat recent Jeffrey Franks, șeful misiunii de evaluare a Fondului.

FMI a insistat de la începutul acordului cu România pentru măsuri de creștere a încasărilor bugetare, însă experții Fondului au fost în cele din urmă de acord că majorarea unui impozit important în plină recesiune ar fi contraproductivă.

Situația s-a schimbat însă la jumătatea anului 2010, când Curtea Constituțională a blocat măsura de reducere a pensiilor, iar autoritățile române au decis că majorarea TVA va suplini financiar această măsură.

Unii analiști au afirmat că dacă nu s-ar fi majorat TVA existau șanse ca economia să revină pe creștere.

Încasările din TVA au urcat anul trecut cu 14,3% comparativ cu 2009, la 39,2 mld. lei, în condițiile majorării cotei cu cinci puncte procentuale. Situația colectărilor s-a schimbat astfel la 180 de grade față de evoluția din 2009, când sumele colectate din TVA s-au prăbușit cu 16%.

Dar, în timp ce majoritatea țărilor europene au ieșit la liman, economia României a continuat să se zbată în recesiune și în 2010 în absența redresării consumului intern, fiind estimată o scădere de circa 2%, după prăbușirea de 7% din 2009.

“Veniturile din TVA au fost peste așteptări substanțial. După creșterea cotei, prognozele arătau mai prost. TVA și accizele au fost surpriza pozitivă, în timp ce la contribuții sociale și impozit pe profit rezultatele au fost mai slabe”, a comentat Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffiesen Bank, care este și președintele Consiliului Fiscal.

Pe modelul cash, deficitul bugetar înregistrat anul trecut a fost de 33,3 mld. lei, respectiv 6,5% din PIB, sub limita stabilită în acordul cu FMI, de 34,6 mld. lei. Pentru acest an, autoritățile își propun să reducă deficitul bugetar la 4,4% din PIB.

El a amintit însă de problema consumului, care rămâne “destul de slab”.

Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, care nu include comerțul cu autovehicule, înregistra în noiembrie o scădere de circa 7% față de aceeași perioadă din 2009, conform ultimelor date ale INS.

În viziunea consultanților fiscali reducerea TVA ar fi mai mult decât bine-venită pentru oamenii de afaceri și pentru consumatori. Însă ei nu anticipează o diminuarea a cotei în acest an având în vedere constrângerile bugetare și nevoia de venituri.

România are printre cele mai mari cote de TVA din Uniunea Europeană (UE), apropiată de nivelul maxim admis, de 25%.

La nivelul UE, cota TVA a fost majorată în multe țări și este de așteptat să nu mai revină la vechile valori, cel puțin până când deficitele bugetare nu se încadrează în ținta de sub 3% din PIB, potrivit consultanților.