Managementul defectuos al spitalelor

Chiar daca multi directori de spitale au cheltuit mai mult decat bugetul aprobat, ei nu pot fi acuzati de frauda, pentru ca sumele provin din datorii catre furnizori si au fost folosite pentru ingrijirea populatiei, ci doar de un management defectuos.

Ministrul delegat pentru coordonarea autoritatilor de control, Ionel Blanculescu, care a facut acesta apreciere, ieri, intr-o conferinta de presa, a adaugat ca, la sfarsitul anului 2002, spitalele aveau catre furnizori datorii in valoare de peste 9.000 de miliarde de lei, din care 7.718 miliarde de lei reprezinta datorii la medicamente si materiale sanitare, iar restul la utilitati, hrana si alte cheltuieli. Din total, pot fi decontate 4.523 miliarde de lei, restul sumei cheltuite nefiind justificata prin indicatorii de eficienta inregistrati de spitale, a continuat Blanculescu. #leadend#

Fara licitatii

Din raportul intocmit de reprezentantii Autoritatii Nationale de Control in urma verificarilor in peste 400 de spitale rezulta ca suma de 4.106, 7 miliarde de lei reprezinta contravalaorea bunurilor si serviciilor achizitionate si consumate in anul 2002, peste nivelul indicatorilor realizati conform Contractului Cadru, pentru care nu s-au facut mentiuni cu privire la respectarea procedurilor legale de achizitii.

“Aceste depasiri nu reprezinta frauda, iar directorii spitalelor nu pot considerati infractori, desi Legea finantelor publice considera infractiune si pedepseste cu inchisoarea depasirea de catre o insitutie publica a nivelului alocatiilor bugetare. Consideram, insa, ca un director sau ordonator de credite care a achizitionat diverse produse, ignorand licitatia publica, nu este un bun manager. De aceea, trebuie regandita organizarea sistemului de administratie al spitalului. Sumele apreciate de ANC ca nejustificabile , nu vor primi viza de bun de plata, astfel ca vor fi purtate discutii cu furnizorii in vederea lichidarii lor”, a adaugat ministrul delegat pentru autoritatile de control.

In plus, ANC va sesiza AVAB pentru recuperarea celor 27.000 de miliarde de lei reprezentand creantele agentilor economici la fondul de sanatate. In cazul, in care acesti bani vor fi recuperati pana la sfarsitul anului, vor fi achitate datoriile, iar restul va ramane in sistem pentru alte achizitii, a promis Blanculescu.

Datorii nejustificate

La randul lui, ministrul Sanatatii, Mircea Beuran, prezent la conferinta, a precizat ca acest control a avut menirea sa stabileasca cu precizie nivelul cheltuielilor din sanatate, raportat la banii de care ar fi nevoie, dar, mai ales, luand in calcul cauzele care au permis acumularea unor datorii nejustificate. ”Rezultatele acestui control contribuie la luarea unor masuri concrete vizand managementul adminsitrativ al spitalelor, reorganizarea sistemului de licitatii nationale, alocarea unui buget mai realist pentru sanatate in 2004, stabilirea contractelor de servicii intre Casa Nationala si spitale si introducerea pachetului minimal de servicii, precum si responsabilizarea tuturor celor cu putere de decizie din sistem”, a mai spus Beuran.

Relatiile cu furnizorii

In aceasta etapa, directorii care nu vor avea argumente cu care sa dovedeasca faptul ca banii au fost cheltuiti corect ar putea fi sanctionati cu amenda iar cei la care se va dovedi ca au “condus anumite licitatii pe baza unor relatii interesate cu anumiti furnizori ar putea fi deferiti justitiei”.

Blanculescu a citat cateva din spitalele care au ocolit licitatia deschisa, respectiv Spitalul orasenesc Viseu din judetul Mures, Spitalul Clinic Caritas-Bucuresti, Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui, Spitalul Municipal de adulti Barlad, Spitalul Clinic Judetean Craiova, centrele de sanatate Crasna si Ileana si Centrul de Cercetare si Asistenta Medicala simleul Silvaniei, din judetul Salaj, Spitalul Judetean Salaj, Spitalul Al Obregia, din Bucuresti, Spitalul Th. Burghele si Institutul Alfred Rusescu, Spitalul Clinic Coltea. In alte cazuri, la incheierea contractelor de achizitii publice au fost constatate unele nereguli, in acesta situatie fiind Spitalul Clinic Caritas-Bucuresti, Spitalul de Psihiatrie Grajduri, din judetul Iasi, Spitalul Municipal Sighet, Spitalul Judetean Arges, Spitalul de Pediatrie Arges si Spitalul de Recuperare Bradet, din acelasi judet, Institutul de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice NC Paulescu, Spitalul Clinic Filantropia, Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova.

O alta categorie vizeaza spitalele cu depasiri considerabile ale bugetului alocat, printre care Spitalul Fundeni (459 miliarde de lei), Spitalul Clinic de Urgenta Floresca (248 miliarde de lei), Spitalul Univeristar de Urgenta (226 miliarde de lei), Institutul de Boli de Nutritie NC Paulescu (243 miliarde de lei), Spitalul Sf Spiridon (184 miliarde de lei), Spitalul de Urgenta din Iasi (68 miliarde de lei), Spitalul Clinic Judetean Timis (204 miliarde ) si Institutul de Cardiologie (105 miliade) din acelasi judet, Spitalul Judetean Brasov (194 miliarde de lei), Spitalul Clinic Judetean Cluj (70 miliarde de lei), Spitalul Judetean Hunedoara (80 miliarde de lei), Spitalul Clinic Judetean Constanta (95 miliarde de lei).