Manager în construcții? Unde?

Recrutările la nivel de management pentru companiile din imobiliare și construcții au rămas mai degrabă o amintire pentru consultanții în executive search, care în trecut erau recunoscuți pentru plasarea de executivi către compani­ile care aveau cea mai mare rată de creștere a businessului. “Anul acesta nu am făcut nicio recrutare pentru domeniile construcții și imobiliare. Avem o cerere pentru anul viitor, de pregătire a succesiunii pentru un grup mare imobiliar”, susține George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuți headhunteri de pe piața locală, care conduce firma cu același nume. În timp ce unele companii, din sectoare precum IT sau BPO, oferă semnale optimiste pentru piața muncii, anunțând că vor face câteva sute de recrutări până la finele anului, dar și anul viitor, piața de recrutare nu s-a dezghețat pentru candidații din construcții și real estate.

Nicio firmă din aceste domenii nu și-a anunțat participarea la târgurile de joburi din ultima perioadă, iar semnale pozitive întârzie să apară pentru următoarele luni. Ulrik Rasmussen, partener în cadrul Pedersen & Partners, una dintre cele mai mari companii de executive search din Europa Centrală și de Est, este unul din headhunterii recunoscuți pentru proiectele în imobiliare. Cu toate acestea, de la începutul acestui an, a plasat doar patru executivi în acest domeniu în companiile românești. Cu cât au scÂzut salariile? “Este greu să dau informații legate de nivelul salarial oferit în prezent pentru aceste domenii (construcții și imobiliare- n. red.), având în vedere că există puține joburi disponibile și multe firme și-au redus activitatea”, spune Rasmussen.

Deși nu a observat o descreștere a pachetelor salariale oferite pentru pozițiile din top management, el a spus că a existat totuși o scădere a pachetelor oferite pentru project manageri și pentru personalul de suport, cuprinsă între 25 și 50%, dar care a fost cauzată exclusiv de excesul de forță de muncă disponibilă în România. Nu de aceeași părere este însă headhunterul George Butunoiu, care spune că se poate vorbi de o scădere foarte mare a veniturilor din aceste domenii, dar nu de o scădere a salariilor. În imobiliare și construcții, salariile au fost întotdeauna mici, însă veniturile erau suplimentate de comisioane foarte mari. “Cele mai mari recrutări pe care le-am făcut în construcții erau pe venituri de peste 10.000 de euro net pe lună, în perioada 2007- 2008. Îmi amintesc că un country manager din construcții câștiga la un moment dat un salariu de 10.000 de euro pe lună pentru conducerea unui un business de 120 de milioane de euro”, a spus Butunoiu, care în prezent derulează proiecte de recrutare mai ales pentru domeniul serviciilor financiare.

Și Sorin Roibu, Managing Director al firmei de executive search Arthur Hunt, spune că, deși struc­tura pachetelor salariale nu s-a schimbat, ofertele au scăzut semnificativ. “Dacă acum trei ani un director din construcții ajungea la un venit net de 10.000 de euro pe lună, în prezent se oferă 5.000- 6.000 de euro net. Au fost foarte multe proiecte în construcții până în 2008. Însă dacă înainte existau multe proiecte și puțină calitate, acum sunt mai puține proiecte, dar se observă o calitate mai mare, pentru că găsim mai ușor candidați buni”, a spus Roibu. În prezent, compania are patru proiecte de recrutare în domeniul construcțiilor și caută candidați pentru pozițiile de director tehnic, office manager, site manager sau manager de operațiuni. “Proiectele de recrutare de executivi care există în prezent în domeniul construcțiilor sunt cerute de investitorii care au preferat să nu facă investiții în anii de boom în imobiliare și au așteptat să se extindă când piața a scăzut la un nivel normal”, a adăugat Roibu. Modelul “din job În job”, neproductiv Modelul jobului “pentru o viață în aceeași companie” a pierdut teren în anii de creștere economică, când ofertele salariale din piață, care uneori ajungeau la valori mai mari cu peste 40- 50% față de jobul anterior, au determinat o fluctuație mare de personal, mai ales la nivel de top management. În plus, cei care stăteau prea mult timp într-o companie erau catalogați ca fiind demodați de către colegii mai tineri. În prezent însă, cei care mai fac recrutări pentru nivelurile de top management îi privesc cu reticență pe cei așa-numiți “job hopperi” și îi lasă pe listele de așteptare. “Foarte mulți profesioniști din industria imobiliară și a construcțiilor și-au schimbat jobul destul de frecvent, ceea ce înseamnă că CV-ul lor indică faptul că nu prea au fost angajați de încredere. Mulți dintre aceștia regretă acum și sunt conștienți că nu sunt luați primii în considerare atunci când se vacantează un post”, a adăugat Rasmussen.

Și atitudinea managerilor din construcții care merg la interviurile cu headhunteri s-a schimbat radical comparativ cu anii anteriori. După luni în care au văzut că nu reușesc să găsească un job mai bun sau nu reușesc să se angajeze (în cazul celor care au rămas fără loc de muncă), ei mai reduc din pretenții și își dau seama că nu mai pot să negocieze ca altădată. Cu toate acestea, reprofilarea nu este o soluție pentru managerii din construcții și real estate, pentru că angajatorii nu riscă să angajeze în perioade de recesiune șefi care să nu cunoască piața pe care lucrează. “Unii îmi scriu că businessul este pe ducă și că urmează să se închidă în câteva luni, alții își caută preventiv de lucru, pentru că văd că veniturile companiei sunt în scădere, deși nu știu nimic oficial, iar alții pur și simplu încearcă marea cu degetul și vor să se ducă la mai bine”, a adăugat Butunoiu.

Cine a plecat anul acesta Patru dintre cei mai experimentați executivi din imobiliarele românești – Reuven Havar, Michael Lloyd, Alexander Hergan și Ibrahim Paksoy – au renunțat în acest an la funcțiile de conducere ale unora dintre cei mai puternici jucători de pe piața locală, după ce au administrat de-a lungul timpului active de peste două miliarde de euro. Cei patru au fost implicați în dezvoltarea sau administrarea unor proprietăți cheie din București, precum mallurile Cotroceni Park, Băneasa Shopping City, Plaza România, București Mall sau Iris Shopping Center din Titan, precum și a clădirilor de birouri Charles de Gaulle Plaza, Anchor Plaza Metropol sau Băneasa Business & Technology Park. În prezent, potrivit informațiilor existente, doar Reuven Havar mai are legătură cu piața imobiliară locală, fiind desemnat recent CEO al companiei israeliene Atlas Estate. În aceste condiții, nu toți cei care au plecat din imobiliare au renunțat din cauza crizei. “Momentan, sunt în Seattle pentru doi ani, perioadă în care voi urma cursurile unui masterat în domeniul dezvoltării în imobiliare. După șase ani în care am lucrat în România, am decis să fac și altceva. Este doar o pauză de doi ani, după care voi reveni în companie”, spune Alejandro Solano, 32 de ani, care a plecat recent de la conducerea companiei de dezvoltare imobiliară Hercesa România, în care familia sa deține o parte din pachetul de acțiuni. Cum va arăta piața imobiliară locală peste doi ani? Sigur nu va fi la fel ca acum, dar nici ca în 2008!