Managerii români jură că vor face bani responsabil

În 2009, câteva zeci de absovenți de MBA de la Harvard s-au angajat printr-un jurământ să își pună cunoștințele în slujba binelui societății. Noul decan al Harvard Business School Nitin Nohria, numit în fruntea celei mai prestigioase școli de business din lume anul trecut, a fost vârful de lance din mediul academic al ideii de jurământ pentru absolvenții MBA.

Între timp, alte 250 de școli de business din lume s-au arătat interesate de ideea unui jurământ la finalul programelor de MBA și a apărut “The MBA Oath Project”. “Tiffin University România este în proces de înscriere în acest proiect și începând cu acest an și absolvenții noștri vor depune la finalul programului jurământul MBA”, spune Marius Mihăilescu, managing partner al programului de EMBA oferit de Tiffin University la Universitatea București. Școlile de business nu își mai propun doar să livreze manageri performanți, ci manageri care se pot adapta la schimbare și care pot traduce în piață o imagine responsabilă a organizației pentru care lucrează.

“Cu siguranță este necesar un set de reguli care să guverneze mediul de afaceri în sensul amintit de Nitin Nohria. Evenimentele recente din mediul economic internațional vin în sprijinul unui astfel de cod etic în desfășurarea afacerilor”, afirmă Rodica Rădulescu, director CODECS Business School, partenerul din România al britanicilor de la The Open University Business School, care oferă un program de MBA la București.

Ideea unui jurământ în mediul academic de business nu este însă nouă. De câteva decenii, toți absolvenții WU Viena, inclusiv cei care au terminat un program de MBA, fac un jurământ după absolvire, prin care se angajează să contribuie într-o manieră responsabilă la “soluționarea problemelor umanității. Jurământul nostru este poate mai concis decât cel propus de Harvard, dar are aceeași intenție și este cu siguranță mai vechi”, spune Bodo Schlegelmilch, decan al WU Executive Academy din Viena, care oferă pe piața locală un program de EMBA și un Professional MBA.

Cu toate acestea, un jurământ nu are valoare de unul singur, adaugă Schlegelmilch. “Îi încurajăm pe studenți pe durata întregului program să se concentreze pe crearea de valoare într-un mod responsabil și moral. Deciziile lor de management au un impact direct asupra bunăstării altora prin crearea de locuri de muncă, oferirea de servicii și bunuri și atingerea rezultatelor financiare pentru investitori.”

Programele MBA sunt mai mult decât simple cursuri academice, unde cursanții învață modele teoretice despre afaceri și management. Ele sunt, înainte de orice, o experiență de viață extraordinară, spune Rodica Rădulescu. “Misiunea noastră este să inspirăm oamenii pentru ca prin propria lor dezvoltare personală și profesională să contribuie la transformarea societății în beneficiul tuturor.”

Cum învață managerii români să facă bani responsabil

În cadrul MBA-ului oferit de ASE în parteneriat cu Institutul Național de Management de la CNAM Paris, etica este tratată în cadrul cursurilor de drept și etică în afaceri, dar și în cel de strategie, care tratează, printre altele, problematica responsabilității sociale a companiilor.

Principiul care stă la baza programului este să ofere studenților o abordare “transversală, interdisciplinară a contextului economic și să determine crearea unei mentalități de afaceri bazate pe anticipare”.

Din perspectiva unei gândiri axate pe termen scurt sau mediu, practicile de CSR (Corporate Social Responsibility – responsabilitate socială a organizațiilor) implică un cost suplimentar pentru companii, ba chiar scăderi ale profiturilor. Cu toate acestea, executivii de top trebuie să stăpânească strategiile și politicile care țin de responsabilitatea socială a companiilor, subliniază Bodo Schlegelmilch.

WU Executive Academy a introdus un nou modul de etică și CSR în programul de Professional MBA, prin care executivii dobândesc skill-urile de bază pentru dezvoltarea unor strategii coerente de responsabilitate socială care să asigure perenitatea organizațiilor pentru care lucrează. “Cât privește programul de Executive MBA, membrii facultății folosesc studii de caz concrete pentru a discuta despre etică și CSR în fiecare modul de-a lungul programului. De asemenea, invităm specialiști cu background-uri diferite care să împărtășească studenților din experiența concretă a companiilor. În luna ianuarie, spre exemplu, l-am avut invitat pe managerul de dezvoltare durabilă din cadrul Bank Austria/UniCredit Group”, spune Schlegelmilch.

Certificatul Profesional în Management oferit de The Open University Business School abordează etica din perspectiva a trei teme majore: aspecte etice privind comportamentul individual și responsabilitatea socială a organizațiilor, sustenabilitatea proceselor economice, din perspectiva resurselor naturale utilizate, și schimbările climatice determinate de activitatea oamenilor și a organizațiilor. “Aceste teme se regăsesc și în cursurile programului MBA al Open University. Din această primăvară va fi lansat în cadrul etapei a doua din programul MBA cursul “Business, human rights law and corporate social responsability” (Afaceri, drepturile omului și responsabilitatea socială a organizațiilor – n. red.). Acest curs urmărește felul în care mediul corporatist își asumă, în diferite contexte, principiile responsabilității sociale și ale drepturilor omului”, spune directorul CODECS Business School.

Dincolo de discuția legată de criza economică globală, responsabilitatea școlilor de afaceri este să formeze lideri pregătiți să gestioneze orice situație de criză. “Elementele de criză în interiorul unei companii sunt mult mai frecvente decât crizele economice globale și uneori mai acute”, afirmă Mihăilescu, de la Tiffin.

“Cursul de «Business Ethics», care se desfășoară pe durata a trei weekend-uri, este tratat cu aceeași importanță precum cursurile de «Leadership» sau «Financial Accounting»”, spune managing partnerul EMBA-ului Tiffin University.

Etica – un “must have” la MBA

Odată cu alunecarea în criza economică, tot mai multe voci au ridicat mingea la fileu școlilor de business de top din lume, acuzându-le că formează executivi puternici, care nu știu să piardă, al căror principal scop este profitul, dar care sunt prea puțin preocupați de latura etică a acțiunilor lor. Din exterior, agitația recentă în jurul discuțiilor despre etică a făcut ca modelul practicat înainte de criză de marile școlile de business să pară depășit.

“Sunt de acord că școlile de business nu sunt complet inocente (în ceea ce privește actuala situație economică – n. red.). Prea multă focalizare pe construirea unui brand de MBA, prea multă atenție îndreptată asupra «excelenței tehnice» și prea puțină influență asupra atitudinii studenților înscriși în programele de MBA”, declara în 2009 pentru ZF Nenad Filipovic, directorul academic al Școlii de Management IEDC (International Executive Development Center), din Bled, Slovenia, una dintre cele mai bune școli de business din Europa Centrală și de Est.

Multe voci susțin că etica (la fel ca leadership-ul) nu se poate învăța pe băncile școlii. Cu toate acestea, nimeni nu neagă utilitatea cursurilor care le vorbesc managerilor despre responsabilitate în afaceri, precum și despre consecințele potențiale ale acțiunilor lor. Singura observație a scepticilor este că atâta vreme cât o persoană nu este etică, nu își va schimba atitudinea în urma unor cursuri la MBA, oricât de bine ar fi acestea concepute. Pe de altă parte, criza economică a scos la suprafață o realitate care vine în sprijinul indirect al școlilor de business : este nevoie mai mult decât oricând de manageri educați, informați și care se adaptează rapid și eficient la schimbare.

“Nu avem date suficiente pentru a afirma că această criză a determinat o schimbare în comportamentul managerului din România în sensul creșterii aversiunii la risc”, spune Dorel Paraschiv, director adjunct al programului de MBA ASE/INDE. El adaugă că numai o cultură solidă de afaceri, formată în ani buni de studiu și experiență practică, bazată pe o formare continuă, pe metode și tehnici, poate fi baza unei evaluări corecte a riscurilor în afaceri. “Deocamdată nu cred că suntem la sfârșitul unui ciclu economic în România și este prematur să tragem o concluzie.”

Citiți mai multe despre programele de MBA și EMBA oferite pe piața locală în cea de-a patra ediție a Top MBA, disponibilă pe www.zf.ro/anuare ZF

Ce vor jura managerii români

Jurământul absolvenților de MBA, creat în 2009 de o serie de absolvenți de la Harvard: “În calitate de lider în business (…) promit că: n Îmi voi conduce compania cu integritate și nu voi privilegia interesele personale în detrimentul intereselor companiei sau ale societății.

• Nu mă voi implica în acte de corupție, competiție neloială sau practici care dăunează societății.

• Voi proteja drepturile omului și demnitatea tuturor celor afectați de activitatea companiei mele și mă voi opune discriminării și exploatării.

• Voi raporta performanța și riscurile companiei mele cinstit și corect.

• Voi investi în dezvoltarea mea și a celorlalți, sprijinind îmbunătățirea actului de management și crearea de bunăstare durabilă.

• Voi proteja dreptul generațiilor viitoare de a-și îmbunătăți calitatea vieții și de a se bucura de o planetă sănătoasă.

• Recunosc că în activitatea mea profesională comportamentul meu trebuie să fie un exemplu de integritate, inspirând încredere și respect.

• Sunt responsabil în fața partenerilor mei și a societății prin acest jurământ”.

Sursa: www.mbaoath.org