Managerul Anului 2006 ar putea sa fie concediat in 2007

Directorul executiv al ABN Amro Holding, Rijkman Groenink, care in urma cu zece luni a declarat ca este dispus sa vanda banca olandeza, ajuta investitorii sa obtinta un profit cat mai bun.
“Presiunea exercitata asupra lui Groenink creste enorm”, a declarat Yolande van den Dungen, managerul unui fond de 3,3 miliarde de dolari (2,4 miliarde de euro) la SPF Beheer din Utrecht, firma de investitii financiare care detine actiuni la banca olandeza. “Strategia adoptata de catre ABN Amro nu a avut suficienta viteza si claritate”, a adaugat el, scrie Bloomberg.
TCI Fund Management, fondul de investitii cu sediul la Londra, a cerut luna trecuta o divizare a bancii pentru a-i creste valoarea. Toscafund Asset Management, alt fond cu sediul in capitala Marii Britanii, a propus la scurt timp bancii sa se gandeasca la o fuziune.
Barclays, cea de-a treia mare banca din Marea Britanie, si ABN Amro au declarat saptamana trecuta, in discursuri separate, ca se afla in discutii preliminare pentru o posibila fuziune, estimata la 160 de miliarde de dolari (120 miliarde de euro) din care ar rezulta cea mai mare achizitie din sectorul financiar global. Banca rezultata ar avea un presedinte nominalizat de banca olandeza si un director general din partea bancii britanice.
Santander Central Hispano din Spania, BNP Paribas si Societe Generale din Franta au fost de asemenea interesate de lansarea unei oferte pentru preluarea ABN Amro, care are o valoare de piata de 59 de miliarde de euro, conform analistilor.
Groenink, in varsta de 57 de ani, a declarat intr-un interviu acordat in luna mai anul trecut ca ar vinde banca, dar pentru un pret convenabil. “Daca cineva ar veni la noi cu o strategie foarte buna si ar oferi cu 40% mai mult decat pretul actiunilor, atunci nu as avea niciun motiv sa refuz”, a declarat Groenink. Oficialii ABN Amro au refuzat orice comentariu dupa ce au sustinut discursul.
ABN Amro are o retea care se intinde din Olanda pana in Italia, in Statele Unite si in Brazilia, cele mai mari patru piete ale sale. Are 110.000 de angajati pe plan mondial, in 53 de tari. Compania a raportat anul trecut o crestere a profitului in trimestrul patru de 4,9% dupa ce vanzarile de active au compensat cheltuielile implicate de achizitia de anul trecut a Banca Antonveneta din Italia si pierderile cauzate de creditele acordate in Statele Unite, America Latina si Taiwan.
“Multe banci vor vedea aceasta situatie ca o oportunitate de a se extinde rapid pe mai multe piete pe plan international prin achizitia mai multor divizii ale ABN Amro”, a declarat Dirk Peeters, analist la KBC Securities cu sediul la Bruxelles. “Valoarea grupului bancar ABN Amro se regaseste in marimea retelei sale din Europa si Statele Unite, nu in produsele sale sau in nisele de piata”, a adaugat el.
In afara de Barclays, bancile cu sediul central la Paris, BNP Paribas si Societe Generale s-au aratat interesate de ABN Amro, conform ziarului The Wall Street Journal, care a citat surse din cadrul companiilor. Oficialii de la BNP Paribas si Societe Generale au refuzat orice comentariu.
Groenink a preluat conducerea ABN Amro in 2000. El a lucrat timp de 26 de ani in banca si inainte de a prelua postul de CEO s-a aflat la conducerea diviziei din Olanda.
El masoara performantele bancii in comparatie cu alte 20 de banci, care includ Citigroup cu sediul la New York si banca concurenta din Olanda, ING.
“Norocul lui Groenink se schimba repede”, a declarat Corne van Zeijl, managerul unui fond de 1,2 miliarde de dolari (903 milioane de euro) la SNS Asset Management, cu sediul in orasul olandez Den Bosch si care detine actiuni la ABN Amro.
“In urma cu un an Groenink a fost numit directorul executiv al anului pentru achizitia bancii Antonveneta, dar acum sunt multi care considera ca zilele sale ca CEO sunt numarate”, a adaugat el.
Conform managerilor fondurilor de investitii de la TCI, activele ABN Amro nu sunt exploatate la intregul potential, fapt care va afecta actionarii.
Groenink a declarat in ianuarie ca nu este surprins sa-si vada numele pe lista directorilor executivi din Olanda care, cel mai probabil, vor pierde functia de conducere in 2007. “Anumite divizii vor trebui sa ofere o performanta operationala mult mai buna in 2007”, a declarat el la acea vreme.