"Mandat pentru iad" – Președinția poloneză a Uniunii Europene

Polonia va avea unul dintre cele mai îngrozitoare mandate la conducerea Uniunii Europene pe care a preluat-o la începutul acestei luni, în condițiile în care principala ei țintă este o creștere economică rapidă a UE, într-o vreme criza datoriilor suverane se extinde punând sub semnul întrebării existanța monedei unice europene. Situația ei este cu atât mai grea cu cât, nefiind membră a zonei euro nu participă la ședințele eurogrupului (miniștrii de finanțe ai țărilor din zona euro), drep urmare va fi informată la mâna a doua despre deciziile care se vor lua pentru salvarea monedei unice.

Ambasadorul Polonie la București, Marek Szczygiel, a prezentat astăzi la sediul Reprezentanței Comisiei Europene prioritățile președinției poloneze a Consiliului de Miniștri care urmează după cea a Ungariei.

‘Integrarea europeana ca sursă de crestere”, “o Europa sigură – alimentație, energie, aparare” și “o Europa care să caîâstige de pe urma deschiderii”, acestea sunt țintele Poloniei pentru următoarele șase luni cât se va afla la cârma Consiliului de Miniștri.

Așa numita “guvernanță economică” – adică reguli noi pentru economie, inclusiv pentru prevenirea unor crize similare – va fi pilonul primului dintre obiective.
Viitorul exercițiu bugetar al UE 2014 – 2020 este, în opinia polonezilor, unul dintre instrumentele asigurării unei creșteri susținute. Un al doilea pilon al aceleiași ținte este completarea pieței unice cu accent pe dezvoltarea serviciilor on-line, mai precis eliminarea barierelor care blochează tranzacțiile transfrontaliere.

O relație mai bună cu Rusia, accelerarea procesului de integrare a Republcii Moldova și a Ucrainei (parteneriatul Estic), dar și în particular, intrerea României în Schengen ar fi alte ținte ale Poloniei, potrivit ambasadorului acestei țări la București.

Ministrul român de de externe Teodor Baconschi a susținut că prioritățile poloneze sunt de interes și pentru România.

“Prioritățile președinției coincid în mare măsură cu interesele noastre fundamentale. Președinția poloneză este esențială pentru procesul nostru de aderare la spațiul Schengen. Suntem încrezători că deciziile politice importante vor fi luate în timpul mandatului Poloniei”.

Ținta Poloniei este una ambițioasă și urmează unei președinții, cea a Ungariei, destul de controversată. Pe plan european Ungaria s-a descurcat extrem de bine, criticile țintind însă situație internă – modificarea Constituției sau legea presei care au stârnit nemulțumire la Bruxelles. Mandatul Ungariei a fost foarte greu în condițiile în care criza s-a adâncit în primele șase luni ale anului, dar rezultatul a fost foarte bun sau cel puțin tot ce se putea spera mai bun.

La 6 iunie, în fața Parlamentului European, Donald Tusk, premierul polonez, a făcut o impresie excelentă, deși nu a venit cu soluți conctere pentru ieșirea din criză. Polonia ceruse, în calitate de președinte al Consiliului de Miniștri, să participe la ședințele eurogrupului, dar a renunțat în fața opoziției unor membri ai clubului euro.

Succesul a două președinții din Estul Europei (Ungaria și Polonia) ar fi un atuu pentru întreaga zonă, o recunoaștere a faptului că nu s-a greșit în momentul în care s-a pariat pe integrarea fostelor țări comuniste în Uniunea Europeană.

România va deține președinția Consiliului de Miniștri în a doua parte a anului 2019, dar ministrul român de externe susține că România începe să se pregătească încă de pe acum. Ungaria a început pregătirile pentru asigurarea președinției UE cu câțiva ani înainte de a o prelua efectiv.