Versiunea completă
Ziarul de Duminică

Marea carte a înțelepciunii orientale, în limba română!

“Kalila și Dimna sau poveștile lui Bidpai”, traducere din limba arabă, note și postfață de George Grigore, a apărut recent la Editura Polirom din Iași și își are originea într-o epopee fondatoare a civilizației indiene, „Pañcatantra”, al cărei autor pare a fi un brahman vișnuit, Visnusarman, însă în versiunile europene, lucrarea este atribuită lui Bidpai sau Bilpai, așa cum s-a instituit datorită…

Ziarul de Duminica · 18 iulie 2010 · 2 min de citit

“Kalila și Dimna sau poveștile lui Bidpai”, traducere din limba arabă, note și postfață de George Grigore, a apărut recent la Editura Polirom din Iași și își are originea într-o epopee fondatoare a civilizației indiene, “Pañcatantra”, al cărei autor pare a fi un brahman vișnuit, Visnusarman, însă în versiunile europene, lucrarea este atribuită lui Bidpai sau Bilpai, așa cum s-a instituit datorită versiunii arabe a lui Ibn al-Muqaffa’.

“Pañcatantra” a migrat către Iran în secolul al VI-lea d.Hr., când regele Khosrov I Anoșirvan îl trimite pe medicul său de la curte, Burzoe, în India pentru a aduce o carte secretă, păstrată în vistieria regilor indieni și scrisă de un filosof, șeful brahmanilor, Baydapa (Bidpai), pentru puternicul rege Dabșalim. Burzoe a luat cartea, care era chiar “Pañcatantra”, și a tradus-o în pahlavi, cu adausuri, omisiuni, adaptări la gândirea zoroastriană din Iranul acelor vremuri.

Adaptarea din pahlavi în arabă, către anul 750, este datorată lui Ibn al-Muqaffa’, primul mare prozator de limbă arabă și înalt demnitar al califatului arab.
Întocmită pentru a-i educa pe tinerii prinți fără a-i indispune, cartea are drept personaje animale – precum simpaticii șacali Kalila și Dimna, “isteți, școliți și bine șlefuiți” – puse în felurite situații omenești. Ca structură, este alcătuită dintr-o serie de povești-cadru în care sunt înglobate alte povești, într-o succesiune ce amintește de păpușile Matrioșka.

Versiunea lui Ibn al-Muqaffa’, tradusă sau adaptată în mai toate limbile lumii, a fost și continuă să fie un izvor nesecat de inspirație. În Orient, poveștile din Kalila și Dimna au devenit de multă vreme parte a folclorului arab, iranian, turc, kurd etc. De asemenea, studiile critice pun în evidență o filiație între Kalila și Dimna și operele unor autori europeni precum Giovanni Boccaccio, Geoffrey Chaucer, Jean de La Fontaine, Frații Grimm etc.

Kalila și Dimna și-a lăsat amprenta, prin versiunile greacă și turcă, și în cultura română, cu precădere în Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir.
Tradusă în limba română, de arabistul George Grigore, care a transpus, până acum, în românește mari texte ale culturii arabe, Kalila și Dimna trezește interesul cititorilor mari și mici încă din primele zile ale apariției sale pe piață.

Citește și